Alegeri în depresie
Foto: Bogdan Cristel
Mircea Kivu
După ce la câteva scrutine precedente (inclusiv recentele alegeri locale) părea că electoratul revine la urne, ieri s-a înregistrat cea mai scăzută participare din istoria alegerilor parlamentare post-comuniste. Asta, în condițiile în care voturile din străinătate au fost duble, comparativ cu 2016.
Desigur, pandemia de Covid 19 a jucat un rol important în creșterea absenteismului. Dar nu prin faptul că oamenii s-ar fi temut prea tare că se vor infecta în cabinele de vot, ci mai degrabă prin starea de spirit care s-a instalat în societate. Alegerile de ieri au găsit cetățenii României într-o stare de adâncă depresie. Pentru cei mai mulți dintre ei, viața de zi cu zi acumulează frustrări și viitorul previzibil nu conține multe motive de speranță. De aici, lehamitea față de fenomenul politic în general și față de scrutinul electoral în special.
Favoritul sondajelor pre-electorale, PNL, și-a asumat guvernarea în cea mai dificilă perioadă prin care a trecut România după 1990 și a pierdut, în parte datorită bâlbâielilor comise din gestionarea crizei. Ar fi avut, probabil, un scor mai bun dacă s-ar fi menținut în postura de guvern centrat pe rezolvarea tehnică a situației, evitând să politizeze dificultățile. Cred că obsesivele referiri ale Președintelui la vinile reale sau presupuse al PSD mai degrabă au îndepărtat electoratul care tradițional votează conformist, cu cei aflați la putere.
PSD, după o serie de eșecuri răsunătoare în anul electoral 2019, a recuperat mult, exploatând ezitările guvernanților. Jucând cu abilitate ambiguitatea de partid aflat în opoziție față de guvern, dar deținând controlul Parlamentului, a reușit să-și mobilizeze electoratul fidel, mai ales în județele preponderent rurale din Sud[i].
Alianța USR-PLUS a reușit un scor, zic eu, nesperat de bun – în condițiile în care își antagonizase o bună parte din activul și electoratul care-l votase în 2016. Cel mai probabil, între 2016 și 2020 au avut loc modificări semnificative ale componenței bazinului electorat al acestei formațiuni; ele vor trebui analizate în viitor.
Speranța multora dintre noi era ca aceste alegeri să aducă necesara limpezire a situației imposibile în care ne aflăm de mai mult de un an: un Parlament dominat de o majoritate ostilă Guvernului și Președintelui. Această situație dusese la blocaje extrem de dăunătoare, mai ales în situația de criză sanitară.
Care sunt perspectivele? Va fi foarte greu de format o majoritate guvernamentală. Deși clasat pe primul loc, PSD nu se poate alia decât cu AUR, iar împreună nu vor avea jumătate din mandate. Mai probabilă este o majoritate PNL-USRPLUS-UDMR (cam 47% din voturi care, după redistribuirea numeroaselor voturi ale partidelor de sub pragul electoral, vor produce mai mult de jumătate din mandate). Dar va fi o majoritate extrem de fragilă, amenințată permanent de accidente. În niciun caz, o majoritate capabilă de reforme îndrăznețe.
În condițiile în care doar o treime din cetățeni s-au prezentat la urne, era de așteptat ca partidele cu simpatizanți puțini, dar deciși să aibă de câștigat. Au fost trei partide mici (PMP, Pro România și AUR) care au mizat pe cartea naționalismului, luptându-se pentru electoratul abandonat în urmă cu un deceniu de PRM. Ele au totalizat cam 18% din totalul voturilor exprimate. Dintre ele, s-a desprins cel pe care sondajele[ii] îl cotau cu cele mai puține șanse. El a avut inspirația de a se adresa unei nișe minoritare, dar foarte active – cea a vacciniștilor. Dacă 2016 adusese apariția unei forțe politice noi, cu orientare progresistă (USR), 2020 a adus în câmpul politic o formațiune naționalist-conservatoare care nu va putea fi ignorată.
P.S. Se pare că independentului Valeriu Nicolae i-au lipsit câteva zeci de voturi ca să obțină mandatul de deputat. Aceasta fiind vestea proastă, cea bună ar putea fi că a reușit să genereze în jurul candidaturii sale o emulație care s-ar putea transforma, cu puțină răbdare, într-o alternativă la oferta politică actuală.
[i] Rămâne de studiat „Fenomenul migrator Mehedinți” județ în care s-a înregistrat o participare-record (43%), cu aproape 30% din voturi exprimate pe liste speciale.
[ii] Excepție notabilă, sondajul Sociopol https://evz.ro/bomba-sondajul-care-spulbera-sperantele-politicienilor-partidul-surpriza-care-va-intra-in-parlament.html
