Alfabetul revirimentului economic? Nu-i V. E artă. E Nike Swoosh.

Lidia Moise

Economia românească și-a revenit, aparent viguros, în trimestrul al treilea, după căderea masivă înregistrată în trimestrul trecut când a fost aproape paralizată de șocul pandemiei de Covid-19. O creștere cu 5,6% a produsul intern brut (PIB), în cel de-al treilea trimestru al anului, comparativ cu trimestrul anterior, poate semnaliza un reviriment robust.

Economia noastră a depășit șocul inițial provocat de Covid 19, spune Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză economică al Băncii Transilvania. Rădulescu a adăugat apoi: imaginea vizuală a revirimentului este litera V, scrisă cu majuscule.

Evoluția economiei a fost însă inferioară așteptărilor analiștilor, care anticipau o creștere cu 7,2%, iar perspectiva anuală rămâne intens negativă. Ca atare, pentru alți economiști, revirimentul are altă imagine. Nu e o literă, e un desen, care este logo-ul unei cunoscute mărci de pantofi de sport.

Nu e deci un alfabet economic. E artă. Probabil, cel care a transpus în economie idea că revirimentul poate fi un Nike swoosh, analistul șef al Moody’s, s-a gândit la arta de a gestiona politicile economice care pot rezolva problemele atât de complexe create de pandemia de Covid 19.

Deocamdată, Institutul de Statistică nu a afișat în detaliu informațiile despre componentele PIB-ului,

Agricultura, veriga slabă a acestei toamne

Analiștii cred însă că o evoluție mai slabă a agriculturii se reflectă în dinamica sub așteptări a economiei. ”Credem că o producție agricolă mai slabă decât era de așteptat explică, în cea mai mare parte,diferențele dintre prognozele noastre și PIB-ul comunicat de INS”, consideră economista Dorina Ilasco, de la Banca Comercială Română (BCR).

PIB-ul în ultimele 12 luni a scăzut cu 6% în trimestrul al treilea, însă, trebuie reținut că tendința economiei rămâne pozitivă, de recuperare a pierderilor provocate de pandemie. Față de rezultatul celui de-al doilea trimestru, când economia României a scăzut cu 12,2%, această creștere afișată în al treilea trimestru este încurajatoare. Să nu uităm că șocul pandemiei provocată de coronavirus, al crizei sanitare și al restricțiilor aplicate pentru a proteja populația au avut ca rezultat, în adoilea trimestru ă scădere anuală cu 10,3% a PIB-ului.

PIB-ul anual la final de septembrie: -6%

”În dinamică an/an economia României a scăzut cu 6% în T3, ritm în atenuare după declinul cu 10.3% înregistrat în T2, confirmându-se perspectiva unei relansări în V”, a observat Andrei Rădulescu, al Băncii Transilvania.

”Considerăm că economia a depășit punctul critic al șocului indus de incidența crizei sanitare în prima jumătate a anului, evoluțiile recente ale indicatorilor macro-financiari (inclusiv comenzile în industrie, dinamica construcțiilor, expunerea băncilor străine, etc) exprimând faptul că ne îndreptăm spre un nou ciclu economic”, spune Andrei Rădulescu

BCR: Revirimentul PIB, un V incomplet, un swoosh în formare

Interesantă este imaginea vizuală a tendiței evoluției economiei românești. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor consideră că i se confirmă estimarea că revirimentul economiei va avea forma literei V, care descrie o creștere sănătoasă a economiei. Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania vede și el acceași imagine pe graficul evoluției economiei.

E adevărat că grafic, evoluția PIB arată ca o literă V, scrisă cu majuscule, simbol economic al revirimentului puternic, însă e un V cu o latură mai înclinată. Ei bine, Dorina Ilasco a observat că, în realitate, imaginea revirimentului economiei este un V incomplet, care se transformă într-o formă vizuală numită, de analiști ”swoosh”. Cuvântul, aproape onomatopeic, exprimă un zgomot în aer produs de ploaie, de pildă. Dar pentru mulți a rămas întipărit pe retine de la pantofii de sport Nike, deoarece acest Swoosh, nu este nimic altceva decât logoul companiei americane Nike.

Ce e swoosh și cine l-a inventat

Primul economist care și-a imaginat o evoluție grafică a economiilor lumii în vremea pandemiei de coronavirus, care să semene cu imaginea celebră de pe pantofii de sport ai Nike, a fost Mark Zandi, economistul șef al Moody’s Analytics. El a folosit termenul ‘Nike swoosh’ în primăvară, într-o analiză în care estima evoluția economiei mondiale, în care a spus că nu vede un reviriment în formă de V, dar nici de U, imagine care ar sugera o recesiune mai prelungită. El a spus atunci că economiile lumii își vor reveni din șocul produs de Covid 19 decisiv, dar oarecum lent. Decolarea va fi rapidă, dar urcarea, mai înceată.

Alfel spus, imaginea grafică Swoosh descrie a o cădere abruptă, o menținere mai îndelungată a creșterii economice aplatizate și o urcare treptată. Într-adevăr, ”mult așteptatul reviriment al economiei cu forma literei V, arată ceva mai plat decât se spera, ceea ce înseamnă că drumul către recuperare va fi mai lent și va dura mai mult”, avertizează și Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.

Zona euro, influență pozitivă

Analiștii consideră că revirimentul partenerilor comerciali din zona euro a influențat pozitiv economia României. ”Zona euro, principalul partener comercial și de investiții al României, a crescut cu un impresionant 12,7% trimestrial în al treilea trimestru, de la o scădere record de 11,8% trimestrul al doilea”, a observat Dorina Ilasco, de la BCR. Sectorul de producție s-a relansat datorită cererii la export mai mari, dar și consumul intern și-a revenit după relaxarea restricțiilor provocate de pandemia de coronavirus, din primăvara acestui an. ”

Activitatea din majoritatea sectoarelor economice interne s-a redresat în al treilea trimestru.

”Vânzările cu amănuntul au crescut cu 13,5% trimestrial în 3T20, de la -13,4% trimestrial în 2T20, în mare parte determinate de creșterea vânzărilor de combustibili și produse nealimentare. Producția industrială a crescut cu + 26,3% trimestrial / trimestrial în al treilea trimestru față de o scădere de -22,7% trimestrial în trimestrul precedent, susținută de o creștere solidă a sectorului de producție orientat spre export. Serviciile pentru populație și companii au revenit, de asemenea, în 3T20. Sectorul construcțiilor a înregistrat un avans marginal de 1,9% trimestrial față de -4,1% trimestrial în 2T20, deși sectorul s-a dovedit a fi mai rezistent la criza economică indusă de pandemie, susținută de cheltuieli mai mari de investiții guvernamentale. Performanța sectorului agricol, pe de altă parte, a fost probabil foarte slabă, deoarece producțiile pentru principalele culturi – porumb, grâu, orz și floare-soare – au scăzut de aproape două ori față de sezonul agricol anterior, afectate de secetă severă” conchide economista BCR.

Deocamdată, analiștii și-au revizuit estimările privind evoluția economiei, după ce PIB-ul afișat de Institutul de Statistică a fost inferior așteptărilor.

Rădulescu, BT: ritm mediu de creștere de 2,5% a economiei până în 2022

Andrei Rădulescu, directorul diviziei de cercetare economică de la Banca Transilvania avertizează că trebuiesc urmărite atent ”reintensificarea crizei sanitare în ultimul trimestru al anului curent (ceea ce a determinat reintroducerea unor restricții), dar și eforturile fără precedent (la nivel mondial) pentru dezvoltarea de soluții medicale pentru contracararea pandemiei”.

Prognoza pe termen mediu a lui Andrei Rădulescu descrie ”o dinamică medie anuală de peste 2.5% în intervalul 2020-2022 – ajustarea din 2020 determinată de incidența pandemiei urmând să fie contrabalansată de creșterea din 2021 și 2022, susținută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare pe plan mondial, la nivel european și în România”.

Acest scenariu este construit pe baza estimării că investițiile vor crește cu un ritm mediu anual de 6,8% în următorii doi ani, dar și pe ipoteza că nu vor crește costurile de finanțare. În plus aplicarea cu succes a programelor Uniunii Europene (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027) e un factor care a cântărit în estimarea ritmului de creștere.

Desigur Rădulescu lasă să se înțeleagă că acești bani europeni vor finanța ”infrastructură critică, digitalizare și cercetare-dezvoltare” pentru a stimula, (nr.elegant spus) potențialul ridicat de dezvoltare și convergență europeană din România.

BCR își menține prognoza pentru acest an la -4,7%. Optimism pentru 2022

Analiștii de la BCR își mențin estimarea că economia României se va comprima cu 4,7% în acest an, dar și-au revizuit în scădere prognozele pentru 2021. Interesant, anul 2022 va fi mai bun decât se bănuia anterior, și asta datorită efectelor consumării fondurilor europene.

”Având în vedere măsurile de restricție recent adoptate după resuscitarea răspândirii COVID-19, perspectivele pentru al patrulea trimestru sunt mai slabe față de scenariul nostru inițial. Cu toate acestea, cel de-al patrulea trimestru nu schimbă prea mult din tabloul din acest an și ne reafirmăm prognoza PIB-ului real pe tot anul de -4,7%”, consideră Ilasco. BCR estimează că economia România va crește cu 2,7% în 2021, o revizuire mai prudentă față de estimarea anterioară, bazată de estimarea unei creșteri mai lente în primul trimestru al anului viitor.

”Revizuim în creștere prognoza noastră de creștere economică în 2022 la 4,5% de la 3,7%, beneficiind de un efect pozitiv din cauza intrărilor mai mari decât se presupunea inițial de fonduri UE în a doua jumătate a anului 2021”, a estimat Ilasco.

ING estimare stabilă pentru 2019, mai prudentă în 2021

Analiștii de la ING și-au menținut prognoza privind economiei economiei românești pentru acest an, estimând o scădere cu 5,5% a PIB-ului, mizând însă pe o evoluție mai bună în ultimul trimestru, stimulată de cheltuieli ale statului. Susținerea economiei va consuma însă mai mulți bani.

”Avem o prognoză relativ stabilă a PIB-ului de -5,5% pentru acest an, pe care o menținem, deși acest lucru înseamnă că economia ar trebui să avanseze cu aproape 1% în al patrulea trimestru față de al treilea. Acest lucru pare cam ambițios acum, dar având în vedere măsurile restrictive mai puțin drastice adoptate în ultimele luni, credem că respectiva creștere se poate produce încă în al patrulea trimestru. Impulsul fiscal ar trebui să ajute și în acest sens, deoarece estimăm că deficitul bugetar se va situa în jurul valorii de 3% din PIB în al patrulea trimestru, comparativ cu 2,1% din al treilea trimestru”, spune Valentin Tănase.

Ing a tăiat însă estimarea pentru 2021 privind creșterea economiei până la 4,1%, față de prognoza anterioară de 5,2%, în special din cauza deteriorării economiilor partenerilor europeni, care va provoca o scădere a cererii de export. ”Acest lucru este determinat de efectul de reportare mai mic decât cel estimat inițial (creștere mai mică în al patrulea trimestru) și de noul val de măsuri restrictive impuse în întreaga Europă, care probabil va deteriora cererea externă, deoarece multe economii UE așteaptă o contracție economică în al patrulea trimestru”, a conchis Tătaru.

Cum va evolua economia României? Vor fi aceste estimări corectate, depășite sau confirmate în viitor? E greu de previzionat înainte de alegeri, deoarece avem, pe de o parte, o ofertă politică populistă, risipitoare, contrabalansată de o propunere care îndeamnă la prudență, dar promite că nu va crește taxele. Peste toate astea atârnă, ca sabia lui Damocles, amenințarea cu aruncarea României în categoria statelor nefrecventabile de către investitori, comunicată clar de toate agențiile de evaluare financiară.