De ce apariția vaccinului nu va însemna sfârșitul restricțiilor – iar în România cu atât mai mult

Articol de Ovidiu Nahoi

Pe măsură ce valul doi al epidemiei ia amploare pe tot cuprinsul Europei, încep să crească și speranțele că un vaccin va putea fi lansat cât de curând pentru uzul general. Dar aceasta nu va aduce o perspectivă imediată pentru îndulcirea restricțiilor. În plus, guvernele se vor afla în fața unor provocări noi, legate de procurarea și distribuirea ”elixirului”.

În ediția sa duminicală, ziarul britanic Daily Mail își informa cititorii despre existența unei note interne din cadrul NHS, sistemul național de sănătate, prin care personalului din sector i de cerea să se pregătească pentru acțiunea de distribuire a vaccinului și de vaccinare a celor mai expuse persoane, chiar de la începutul lunii decembrie.

După numai o zi, compania Astra Zeneca anunța că varianta de vaccin la care lucrează împreună cu Universitatea Oxford a dovedit că declanșează răspunsul imun la persoanele în vârstă ( care sunt și cele mai vulnerabile).

Dr. Anthony Fauci,  expertul numărul unu al Statelor Unite în boli infecțioase, a declarat presei americane că până la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie ar trebui să aflăm dacă există un vaccin sigur și eficient.

Totuși, după cum remarcă CNN, Fauci a adăugat că vaccinarea unei „proporții substanțiale a populației”, astfel încât să poată avea un „impact semnificativ asupra dinamicii focarelor”, ar putea să nu fie posibilă până în al doilea sau chiar al treilea trimestru al anului 2021.

În România, prima tranşă de vaccinuri Sars-Cov-2 ar trebui să ajungă la sfârşitul lunii decembrie, iar în ianuarie va începe vaccinarea, în primul rând pentru personalul medical, a anunţat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, marți, la videoconferinţa Profit Health Forum.

O veste încurajatoare, dar de aici încep și noile probleme.

 Pentru că fie și în cazul în care anunțul mult așteptat va veni într-o bună zi, perioada următoare va fi departe de a însemna un răsuflat de ușurare pentru toată lumea.

La mijlocul lunii octombrie, Comisia Europeană atrăgea atenția statelor membre asupra provocărilor de după apariția vaccinului.

Mai întâi de toate, Bruxelles dădea asigurări că a securizat accesul la 300 de milioane de doze de la Astra Zeneca, alte 300 de milioane de la Sanofi-GSK și 200 de milioane de la Johnson & Johnson. Evident, în această fază vorbim despre un acces potențial – nu putem ști care dintre vaccinurile aflate în faze avansate de testare va fi primul disponibil.

Dar în timp ce ce primele doze vor intra în fabricație, statele trebuie să-și aibă pregătite strategiile de vaccinare. Mai întâi de toate, să știe din timp cine sunt persoanele care trebuie să primească vaccinul cu prioritate.

Și apoi, cum să facă astfel încât dozele să ajungă imediat la cei care au nevoie de ele, în plus, să existe personalul specializat, în număr suficient de mare astfel încât procesul să se desfășoare cât mai rapid posibil.

Apoi, statele trebuie să-și alinieze politicile de vaccinare pentru a conduce, în cele în cele din urmă, la o absorbție ridicată a vaccinurilor în UE. Aceasta va deschide calea unei circulații fără restricții în cadrul Uniunii, ceea ce va ajuta la relansarea economic și va reduce tensiunile sociale și politice.

Comisia atrage atenția că în acest stadiu este esențială o comunicare pe scară largă, eficientă, consecventă și transparentă asupra vaccinurilor și disponibilității acestora.

Oamenii trebuie să știe că există un vaccin, că acesta este sigur și eficace. 

Apoi, trebuie să știe care vor fi categoriile ce vor intra în prima fază a procesului de vaccinare – dozele vor veni treptat și nu vor fi suficiente, din primul moment, către toți doritorii.

Este foarte important ca opinia publică să fie încredințată că procesul se desfășoară conform planului și, pe de altă parte, fără ”privilegiați ascunși”.

Lupta împotriva dezinformării va juca un rol fundamental. Pe de o parte, grupurile anti-vaxeri de vor active puternic, iar teoriile conspirației vor lua amploare. O altă linie de dezinformare ar putea viza modul de distribuire a vaccinurilor – decidenții vor fi acuzați că s-au vaccinat primii, lăsându-i pe cei defavorizați să moară. Aceasta ar scădea foarte mult încrederea publică în întregul proces de vaccinare. 

Să nu ne mirăm că aceste două narative – ”vaccinurile sunt rele” și ”cei puternici se vaccinează primii” – care aparent se bat cap în cap, vor fi promovate din aceleași surse. Nu coerența este scopul lor, ci capacitatea mesajelor de a crea neliniște și divizare în societate.

Uniunea Europeană va juca un rol primordial în procurarea vaccinului și în distribuirea lui către membri dar și către statele partenere. Iar promotorii dezinformării nu-i vor putea ierta asta.

Vin apoi provocările de ordin logistic. 

În documentul de la mijlocul lui octombrie, Bruxelles atrage atenția că serviciile sanitare ar trebui să fie capabile să livreze și să distribuie vaccinuri într-un mod ordonat, într-un interval de timp dat și în conformitate cu o situație epidemiologică în schimbare rapidă.

Statele membre ar trebui să se asigure că serviciile de vaccinare au resurse suficiente, atât în ceea ce privește personalul calificat  cât și furnizarea echipamentelor medicale și de protecție necesare.

Unele vaccinuri vor avea cerințe specifice de temperatură (până la -70 ° C), pentru care vor fi necesare, probabil, dotări noi în spațiile de depozitare și unitățile medicale.

 Apoi, diferențele în caracteristicile vaccinului se vor traduce probabil în diferite dimensiuni de pachete și nevoi specifice de transport. Prin urmare, statele membre ar trebui să țină seama de faptul că lanțurile de frig, opțiunile de transport și capacitățile de stocare ar trebui să fie mărite, atrage atenția Comisia Europeană.

Pentru România, provocarea va fi majoră, date fiind carențele de fond cu care se confruntă sistemul medical și nu numai – de la dotările adesea rudimentare din sistem la insuficienta acoperire cu cadre medicale și până la infrastructura deficitară de transport, care va pune probleme în distribuirea rapidă a vaccinului, mai ales pe timp de iarnă.

Este de așteptat ca principalul rol în vaccinarea pe scară largă a populației să revină medicilor de familie.

Dar, potrivit datelor furnizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, furnizate la sfârșitul anului trecut, există 424 de localități care nu au niciun medic de familie, în 1.522 de comune și orașe cu deficit de medici de familie și un deficit general de peste  2.000 de medici de familie.

Există puțin peste 10.000 de medici de familie în relație contractuală cu CNAS și ne-am putea imagina: ce ar însemna dacă ar fi chemați să vaccineze un număr de 10 milioane de persoane?

La o medie de 1.000 de persoane pentru fiecare medic, este oare posibil ca operațiunea să poată fi încheiată într-o lună calendaristică, dacă socotim 20 de zile lucrătoare? O medie de 50 de persoane pe zi, în opt ore de lucru, ar presupune efectuarea unui vaccin la mai puțin de zece minute, fără  pauză și fără ca medicul să se mai ocupe de altceva. Și toate acestea, în cazul fericit în care dozele ar ajunge în fiecare colțișor al țării, fără sincope în aprovizionare.

Experiența românească arată că mai degrabă ar trebui să ne așteptăm la blocaje generate de diferite cauze: de la birocrație și dificultăți de distribuire până la o înrăutățire neașteptată a vremii. 

O campanie de vaccinare de două sau chiar trei luni ar fi, probabil, o estimare mai aproape de realitate. 

În acest timp, evident, pandemia nu va dispărea. 

Dimpotrivă, există riscul apariției de noi focare, tocmai din cauza unei stări de relaxare ce ar putea interveni, odată ce mult așteptatul ”elixir” va fi fost descoperit. Autoritățile ar trebui să aibă în vedere un nou efort de comunicare în jurul ideii că pericolul nu a trecut.

Există și premise favorabile. Dacă alegerile vor avea loc la data stabilită, foarte probabil ca anul viitor să înceapă cu un guvern stabil, sprijinit de o majoritate parlamentară clară, care va putea să gestioneze procesul mai bine decât un executiv vulnerabil, precum în prezent. 

Un alt element favorabil va fi probabila folosire a Armatei. Bucurându-se de un prestigiu solid în societate și datorită organizării sale, instituția militară are șansele de a depăși multe obstacole și asperități.

Dar apariția vaccinului, înainte de a reprezenta momentul de final al pandemiei, va ridica noi provocări. Restricțiile nu se vor ridica atât de ușor.