De ce este independența financiară a României o prioritate pentru ministrul Finanțelor

Finanțarea sistemului de sănătate, a investițiilor și asigurarea independenție financiare sunt prioritățile actuale ale ministrului finanțelor, Florin Cîțu.

Economia dă semne clare de creștere solidă, încasările bugetare în primele zece luni ale anului sunt mai mari decât cele obținute în același interval al anului trecut, în ciuda problemelor produse de Covid-19, a mai spus Florin Cîțu într-o declarație transmisă live pe Facebook.

Ministerul Finanțelor nu a afișat încă datele privind execuția bugetară în aceste prime zece luni, însă cifrele primelor nouă luni par să confirme afirmația lui Cîțu. În primele nouă luni veniturile totale ale bugetului de stat au fost de 227,7 miliarde de lei, cu doar 0,4% mai mici decât în perioada similară din 2019, când  statul a încasat 228, 6 miliarde de lei. Însă trebuie observat că mai toate capitolele de venituri bugetare au fost mai mici în acest an dificil, e drept nu cu o marjă semnificativă. Diferența majoră a fost însă la capitolul finanțări europene, unde, în acest an s-au observat încasări mult mai mari. ”Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracția încasărilor nete din TVA”, se arată în raportul publicat de Minsterul Finanțelor.

Un alt capitol bugetar cu încasări spectacuoase, comparativ cu anul trecut, descrise de o creștere cu 840,8% a fost cel al veniturilor din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, unde s-au înregistrat 2,94 miliarde lei în primele nouă luni ale anului. Însă, Ministerul Finanțelor a lămurit că acest salt poate fi explicat de restituirea, în 2019, a taxelor pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenți și prin încasarea, în acest an, a taxelor de licență de la ANCOM.

Rectificare bugetară peste câteva zile

Ministrul Finanțelor a confirmat că rectificarea bugerată va avea loc probabil în următoarele zile.  ”Avem execuţia pentru luna octombrie pentru fiecare ordonator de credite în parte. Am primit nevoile de finanţare pentru fiecare ordonator de credite în parte şi vom pregăti rectificarea bugetară care o să fie gata în a doua săptămână a lunii noiembrie. Obiectivele, bineînţeles sunt menţinerea deficitului, anunţat în luna august, cu tendinţa de consolidare pentru anii următori. Veniturile la buget ne dau încredere că putem face acest lucru în această perioadă”. El a lăsat să se înțeleagă că serviciile de sănătate vor primi alocări în plus, care nu vor afecta însă proiectele de investiții și nu vor amplifica dficitul bugetar”, a spus Cîțu.

„Priorităţile au fost în acest an şi rămân şi în perioada următoare: sănătate, investiţii, asigurarea independenţei financiare a României. De aici pornim, în tot acest an acestea au fost priorităţile, de aici pornim şi rectificarea bugetară şi de aici pornesc toate scenariile pentru 2021 şi până în 2023”, a precizat ministrul finanțelor”.

”Viitorul României este strict legat de Uniunea Europeană”, a mai punctat Cîțu, criticând programul partidului rival, PSD, care ” este un program care scoate România din afara UE”.  Aluzia se referă la toate ofertele politice populiste, care nu au surse de finanțare clare și, mai ales realiste, dar care pot mări masiv și pe termen lung deficitul bugetar.

Un deficit bugetar în creștere și încăpățânat de mare ar sfida regulile europene. Să nu uităm că împotriva României s-au declașat procedurile de deficit excesiv, iar rigorile acestuia nu s-au simțit, temperate fiind de pandemia de coronavirus, care a dat peste cap toate bugetele statelor Uniunii Europene.

Ce este independența financiară

Noutatea discursului ministrului Finanțelor a fost însă ideea asigurării independenței financiare. Desigur un prim înțeles al sintagmei ”independență financiară” poate fi cel legat de abilitatea de a achita datoriile țării, fără a deteriora deficitul bugetar, menținând creșterea economiei și finanțarea nevoilor țării.

Totuși, termenul independeță financiară este aplicat, în teoria economică, în două sensuri.

Primul, se referă la independența financiară a individului și descrie, în linii mari, situația în care un om nu intră în panică din cauza facturilor mai mari la utilități în timpul iernii, deoarece are bani suficienți să le plătească, se poate retrage liniștit din activitate, deși are datorii la bănci, sau poate oferi o educație aleasă copiilor săi.

În esență independența financiară este situația în care un individ își poate menține nivelul de trai dorit fără să mai muncească. Desigur Iancu Guda ar explica și cum se poate ajunge să nu ai nevoie de salariu ca să-ți plătești toate obligațiile și să consumi tot ce-ți trebuie: veniturile tale din dividende, plasamente, dobânzi sau chirii, obținute din investiții financiare, imobiliare și economii sunt consistente.

Un doilea domeniu unde teoria vorbește de independență financiară este cel al băncilor centrale. În cazul băncilor centrale independența financiară, numită și forță financiară, este abilitatea acestora de a-și atinge toate obiectivele cu propriile resurse, dar și de a lua decizii privind măsurile de politică monetară și de alege instrumentele prin care le aplică fără vreo presiune sau intervenție din afară, din sfera politicului, de pildă.

Chestiunea independenței financiare a unui stat a fost o temă lansată anii 50 ai secolului trecut de Raul Prebisch, directorul Comisiei Economice a ONU pentru America Latină. De fapt, Prebisch a lansat în spațiul gândirii economice teoria dependenței, care, în esență pune sub semnul întrebării preupunerea că o creștere a economiei la nivel global este resimțită în toate statele.

Studii economice recente aduc însă clarificări interesante: se pare că statele care nu sunt independente financiar au un management al finanțelor publice dezastruos și sunt roase de corupție. Dezvoltarea economică a unui stat poate fi împiedicată de absența unui plan financiar sănătos, de lipsa investițiilor publice necesare și de o gestionare proastă a administrației publice, arată un studiu de cercetători ai UNCTAD, Masataka Fujita, Fabrice Hatem. Joachim Karl, Guoyong Liang și Anne Miroux.

Studiul ”Evaluarea impactului actualei crize financiare și economice asupra fluxurilor globale de Investiții Străine Directe”, a fost publicat în 2009, în plină criză economică, iar istoria recentă a confirmat ipoteza că economiile cele mai vulnerabile au fost cele cu un management nesăbuit al finanțelor publice.

Deși nu a elaborat pe această temă, Cîțu s-a referit la programele politice populiste din trecut, care nu par să-și fi pierdut atractivitatea pentru unele partide rivale. Aceste programe conțin măsuri și promisiuni populiste care au dezavantajul de a amplifica deficitul, pe care-l mențin la cote periculoase și de a afecta dezvoltarea economiei.

În esență cheltuielile nesăbuite, lipsa investițiilor și proasta gestionare a administrației publice duc la dependență financiară. Față de cine? Ei bine față de instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Fondul Moentar Internațional, Banca Mondială care, să ne amintim, sunt susținători de ultimă instanță ai afacerilor unei țări, în caz de colaps economic. Dar mai există un grup de finanțatori față de care orice stat este dependent: investitorii instituționali, fonduri și bănci de investiții, fonduri de pensii, toți cei care finanțează împrumuturile statului. În acest caz nu problema dependenței se pune, deoarece este asumată de nevoia de bani, ci intensitatea presiunilor pieței financiare, care depind de ratingul suveran al statului datornic. Iar ratingul este suma tuturor problemelor unei economii, inclusiv a percepțiilor despre acestea.

Ratingul României, în toate lecturile agențiilor de evaluare financiară, este în buza prăpastiei, situat în imediata apropiere a notei de nerecomandare a investițiilor. Oricât ne-ar bucura menținerea ratingului la categoria de economii ”frecventabile”, este clar că evaluatorii agențiilor specializate i-au transmis ministrului Finanțelor avertismente clare privind viitorul apropiat.

”Perspectiva negativă a României reflectă slăbirea finanțelor publice din cauza politicilor prociclice din ultimii ani și a impactului pandemiei coronavirusului asupra performanțelor economice și fiscale. Deși Fitch se așteaptă ca economia să își revină din 2021, incertitudinea cu privire la evoluțiile politice și politice, combinată cu intensificarea infecțiilor de coronavirus în plan intern și la nivel global, continuă să afecteze negativ perspectivele economice și fiscale. Un istoric slab al consolidării fiscale, în ciuda creșterii economice ridicate din ultimii ani și a rigidităților bugetare ridicate, va continua să pună, de asemenea, provocări semnificative în domeniul finanțelor publice pe termen mediu”, a avertizat agenția de rating Fitch în ultimul său raport de evaluare.

Un îndemn clar la prudență, seriozitate și eficiciență în administrarea afacerilor țării.