Impasul negocierilor nu ține de politică, miza e bugetul și deficitul lui

foto: Bogdan Cristel

Lidia Moise

”Ar fi corect să spun că mediul politic din România este…ați accepta cuvântul turbulent? Așa începea Christopher Garnett de la Euromoney interviul cu Florin Cîțu în ianuarie 2020. ”Interesant e cuvântul potrivit, turbulent are o conotație negativă”, a răspuns Cîțu, pe atunci ministrul Finanțelor.

Însă cuvântul interesant poate descrie riscuri. ”E un blestem chinezesc care spune: fie ca el să trăiască  în vremuri interesante. Ne place sau nu acum trăim în vremuri interesante. Sunt vremuri de pericole și incertitudini Dar sunt, de asemenea, cele mai creative timpuri din istoria omenirii” spunea președintele Robert Kennedy.

Florin Cîțu, între timp ajuns premierul României, este unul dintre actorii scenei politice românești, simultan interesantă și turbulentă, care negociază un acord pentru alcătuirea unei coaliții de guvernare. Fundalul politic este turbulent și Cîțu nu mai poate nega asta. Conjunctura economică este însă interesantă. Economia României este în pragul declanșării unei furtuni perfecte, în care poate eșua ca un înger căzut, sau se poate folosi inteligent de o infuzie enormă de bani europeni pentru a-și recalibra sistemele. Alegerea între pericole și creativitate este a politicienilor. Această alegere presupune însă abandonarea populismului economic în favoarea logicii economice, a prudenței și a realismului.

Din păcate cele două partide care ar putea tranșa criza politică, Partidul Social Democrat (PSD) și USR au întins capcane populiste în oferta lor de colaborare cu liberalii. Liderii lor trebuie să înțeleagă exact care este conjunctura în aceste vremuri parazitate de pandemia de Covid 19.

Pericolul declanșării unei furtuni perfecte

Avem un tablou sumbru al unor crize simultane pe care nu le putem evita, deoarece multe sunt probleme globale. Criza politică, irațională, inutilă și artificială este creația politicienilor locali și putea fi evitată. Crizele provocate de pandemia de Covid 19, atât în Sănătate, cât și în economie sunt însă extrem de complicate și pentru a stăpâni situația este nevoie de luciditate. Simultan s-a declanșat și o criză a energiei, care a afectat de altfel întreg globul și, ca atare, nu poate fi rezolvată simplu, cu eforturi locale. Inflația a redevenit o amenințare globală și sunt semnale că se va menține la un nivel ridicat în următoarele luni, deoarece în lume și în România se fac simțite creșterile prețurilor materiior prime. Criza provocată de întreruperea lanțului global de aprovizionare continuă și a afectat deja industria auto românească, pilonul principal al exportului țării.

În esență sunt motive serioase de îngrijorare privind evoluția economiei romînești, aflată într-un echilibru fragil. În ansamblu avem imaginea a ceea ce analiștii economici numesc ”o furtună perfectă”. Dar furtuna perfectă nu s-a declanșat încă în România.

Furtuna perfectă se va declanșa deîndată ce agențiile de evaluare financiară, Fitch, Moody’s sau Standard&Poor’s vor arunca ratingul României în categoria junk, nerecomandată investițiilor. Ratingul României este deja plasat la limita inferioară a ratingului frecventabil, în general codificat cu triplu B.

Avertismentele agențiilor de evaluare financiară

Cât de previzibilă e deteriorarea ratingului? Au România și economia ei vreo șansă să evite această aruncare în haos?

Răspunsul ține nu doar de rezolvarea crizei politice, ci și de maniera în care ea va fi tranșată. Cu alte cuvinte concesiile acceptate de negociatori privind factura de cheltuieli a statului sau cele privind alterarea veniturilor bugetare ar putea declanșa tăierea ratingului suveran la categoria nerecomandată investițiilor de către agențiile de evaluare financiară. Evident amenințarea se va concretiza atunci când noua coaliție de guvernare va prezenta bugetul de stat pentru anul viitor, care va descrie concesiile și costurile lor.

Toate agențiile de rating au transmis, clar, mesajul că o deteriorare a finanțelor țării va declanșa, probabil simultan, degradarea sa în categoria junk. ”Fitch a afirmat în mod constant că evoluția finanțelor publice este principalul motor al ratingului României”, arată un comunicat al agenției Fitch.

”Eșecul de a obține o reducere susținută a dezechilibrelor fiscale ale României rezultat din cauza absenței unui răspuns politic hotărât în legătură cu reformele pensiilor și administrației publice ar exercita o presiune negativă asupra ratingului”, avertiza, în octombrie, agenția Moody’s.

Standard&Poor’s, cea mai severă agenție de evaluare, tocmai ce a îmbunătățit perspectiva de rating a României, gest care a trecut aproape neobservat în țară, sub influența falselor teme de îngrijorare politică, dar a contribuit enorm la menținerea unei imagini de stabilitate a economiei noastre, reușind să amâne o devalorizare brutală a leului.

Dar Standard&Poor’s avertizează că ratingul va fi alterat dacă ”eforturile României de a-și reechilibra bugetul vor deraia din cauza blocajului politic persistent, punând în pericol consolidarea finanțelor sale și adâncind deficitele externe ale României”.

Mai clar nu se poate: toate agențiile de evaluare avertizează că o criză politică rezolvată inadecvat, cu acorduri de compromis care ar dezechilibra bugetul statului va fi penalizată cu o cădere a ratingului în universul problematic al economiile nerecomandate pentru investitori.

”It’s the economy, stupid!”

În cultura populară americană s-a strecurat o vorbă: ”It’s the economy, stupid!” E vorba de economie, fraiere, ar suna o traducere elegantă a acestui slogan electoral menit să-i dezmeticească pe oameni în vremuri de recesiune.

În spatele tentativelor eșuate de a forma un guvern cu puteri depline stă exact acest slogan. În acest moment România pur și simplu nu-și poate permite niciun pas greșit în construcția bugetară deoarece economia sa riscă să se prăbușească într-o criză aproape imposibil de gestionat.

Și aici se ascunde, de fapt, explicația pentru blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern: ofertele potențialilor parteneri de guvernare conțin condiții care ar provoca o criză economică.

 Atât USR, cu insistenta sa agenda economică a scutirii de impozite și taxe a salariului minim, cât și PSD, cu cerințele sale privind respectarea majorării cu 40% a pensiilor plus alte solicitări de cheltuieli bugetare, propun de fapt o deteriorare masivă a spațiului bugetar al țării.  Florin Cîțu știe exact care sunt pericolele, pentru că le-a evitat constant de doi ani încoace.

Oferta USR propune reducerea încasărilor bugetare cu aproximativ 60 de miliarde de lei. Această ofertă nu ignoră doar avertismentul agențiilor de rating. Să ne reamintim că România este captivă în exercițiul de deficit excesiv, declanșat de Uniunea Europeană și suspendat temporar și condiționat.

Nu poți să explici europenilor că îți propui să renunți la încasări de vreo 12 miliarde de euro în 2022 și să te aștepți să accepte și să înțeleagă asta și mai apoi să-ți livreze bani gratis ca să-ți recalibrezi economia.  

Desigur sunt și alte state europene care au un spațiu liber de taxe în veniturile oamenilor, însă vorbim de economii puternice, care-și permit asta. România are cel mai jos nivel al încasărilor bugetare din UE și cea mai rigidă construcție a cheltuielilor statului. În septembrie, de pildă, cheltuielile cu salariile și asistența socială (inclusiv pensiile) au consumat 81% din veniturile bugetului statului român.

Oferta PSD conține desigur, idea fixă a majorării pensiilor cu 40%, așa cum au promis liderii social democrați în campania electorală. Dar exact această prevedere, dacă s-ar fi aplicat, ar fi aruncat economia și moneda ei în haos în urmă cu doi ani.

De altfel Standard&Poor’s includea, încă din 2018 România pe lista potențialilor ”îngeri căzuți”, adică acele state sau companii expulzate din categoria de rating recomandat investițiilor,

Cele trei propuneri de pe agenda de negociere a PSD exprimă nevoi reale ale oamenilor, dar sfidează logica economică și ignoră complet sensibilitățile, problemele și riscurile economiei Românești.

Este evident riscul uriaș pe care-l implică aplicarea legii de majorare cu 40%, evitată de guvernarea liberală și înlocuită cu majorări cu 16%, a fost descris în toate analizele agențiilor de rating, dar și în avertismentele repetate ale Consiliul Fiscal. Creșterea alocațiilor pentru copii și majorarea salariului minim sunt alte obiective care consumă banii, deja insuficienți, colectați de statul român.

Ca de obicei măsurile economice ale social democraților care presupun cheltuieli bugetare nu sunt însoțite de calcule, de analize economice. Ceea ce contează pare a fi impactul emotional și astfel se califică în categoria populismului economic.

Acum însă PSD nu trebuie să ignore și faptul că alocarea banilor europeni din programul PNNR (Planul Național de Redresare şi Rezilienţă) este condiționată de o reformă a pensiilor și de stabilizarea graduală a finanțelor țării la un deficit sustenabil, în limitele descrise de Tratatul de la Maastricht, adică sub 3% din PIB.

Adunate, cheltuielile celor trei măsuri pe care social democrații vor să le impună vor altera bugetul statului, amplificând deficitul fiscal și împing ratingul României sub nivelul frecventabil. Aplicate ele vor avea ca efect o devalorizarea leului și spulberarea câștigului promis și vor bloca alocarea banilor europeni.

Analizată atent agenda de negociere a social democraților este seducătoare pentru potențialii votanți inocenți și distructivă pentru economie, căreia îi subminează exact capacitatea de a livra bunăstare.

Dar PSD nu are de ales, deoarece această agendă i-a adus voturi în alegerile parlamentare și acum nu poate intra la guvernare fără s-o impună.

Întrebarea e cine va plăti factura penalizării României de către agențiile de rating și cum ar explica politicienii ratarea unei șanse unice, de a consuma miliardele de euro date de UE pentru finanțarea nevoilor țării? E o temă de meditație și analiză pentru ambele partide care pot intra la guvernare alături de liberali.

Situația economiei românești și riscurile asociate derapajelor bugetare sunt realități care ar trebui să-i alarmeze pe politicienii care joacă acum un show politic inutil. În aceste agende cu parfum intens de populism economic se ascunde, cred eu, blocarea negocierilor pentru rezolvarea crizei politice.

Contextul extrem de complicat al economiei românești și globale, cu crize simultane în condițiile dramatice ale pandemiei de Covid 19, cu incertitudini și riscuri externe care pot provoca mari derapaje, impune o soluție înțeleaptă.

În esență atât PSD cât și USR au oferte inadecvate, de neacceptat în condițiile limitelor în care se pot mișca acum cheltuielile statului, descrise foarte limpede atât de agențiile de rating, cât și de reformele impuse de Comisia Europeană pentru a consuma banii europeni.

Ambele partide au lansat oferte de colaborare marcate de populism economic, deoarece ignoră efectul negativ pe care deficitul bugetar excesiv îl poate avea asupra evoluției economiei. Ambele partide își justifică ofertele populiste prin iluzia, naivă în contextul actual, că măsurile lor vor stimla consumul și ca atare, vor alimenta bugetul.

Atât susținătorii social democrați ai necesității creșterii pensiilor, cât și cei din USR care vor taxă zero pe salariul minim, speră ca banii în plus obținuți de salariați sau pensionari în urma măsurilor propuse de ei să fie cheltuiți, iar statul să colecteze bani din taxele pe consum. Magie pur și simplu!

Însă matematica ne descrie un gol mare de venituri deoarece chiar dacă oamenii ar cheltui integral cele 12 miliarde de euro primite în plus din netaxarea salariului minim, iar cota de TVA ar fi maximă, de 19%, statul ar reuși să încaseze doar 2,28 de miliarde de euro. Pe de altă parte banii în plus ar cumpăra produse importate, amplificând deficitul contului curent, care descrie diferența negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. Acest deficit geamăn cu cel bugetar este o altă mare vulnerabilitate a României pentru că el nu este altceva decât datorie pură în valuta forte.

Mai mult ca sigur președintele Klaus Iohannis înțelege pericolele momentului și vrea să putem folosi oportunitățile de a consolida economia țării, singura șansă de a crea bunăstare. Dacă ne jucăm cu bugetul și tăiem venituri sau mărim cheltuieli deși știm că nu avem bani ratăm nu doar fondurile europene, ci chiar viitorul României. Vorbim prea puțin despre lucrurile importante pentru țară și despre direcțiile în care se mișcă Europa și lumea. Avem nevoie de investiții în energie nu doar pentru a compensa închiderea termocentralelor pe cărbuni, care nu va putea fi evitată, ci și pentru a echilibra consumul țării. Nu știm deocamdată cât timp va dura pandemia de Covid 19, cum ne va afecta și câte pierderi umane și financiare va presupune ea.

Pentru a rezolva criza politică și pentru a evita deraierea economiei românești atât USR cât și PSD trebuie să facă un exercițiu de luciditate și patriotism. Dacă vor să gestioneze afacerile țării trebuie să renunțe la pretenții suprarealiste în momente atât de dramatice.

În lume sunt câteva economii răvășite de populismul economic, impus de politicieni care și-au sedus electoratul sărac cu promisiuni imposibil de finanțat. Efectul a fost devalorizarea monedelor naționale, ruinarea economiilor și sărăcirea și mai accentuată a populației.