Macron sună stingerea în Franța

Roxana Dascălu

Al doilea val al epidemiei de coronavirus s-a abătut peste Franța, unde numărul de victime a depășit 32.000 în octombrie, iar presiunea asupra serviciilor de reanimare „nu este sustenabilă”. În aceste condiții Președintele Franței Emmanuel Macron a anunțat, miercuri seara, pe 14 octombrie,  introducerea stării de urgență sanitară, cu limitarea deplasărilor în afara domiciliului pe timp de noapte doar la cazurile de urgență, la Paris și în alte opt metropole din Hexagon, cele mai afectate.

În română, termenul francez couvre-feu s-ar putea traduce cu „stingere” (semnal care anunță odihna pe timp de noapte într-o colectivitate de tip militar, conform Nodex 2002). Conform dicționarului francez Larousse, couvre-feu era, odinioară, semnalul care indica momentul de a te întoarce acasă și a stinge lumina. Altfel, este o măsură a poliției sau un ordin militar, care interzice temporar ieșirea din casă.

Acest couvre-feu, un termen de război, care îi irită enorm pe majoritatea francezilor obișnuiți cu viața într-o societate liberală, uneori chiar libertină, va intra în vigoare sâmbătă, pe 17 octombrie, la Paris și în metropolele Grenoble, Lille, Lyon, Aix-Marseille, Montpellier, Rouen, Saint-Etienne și Toulouse. Stingerea se va aplica între orele 21.00 și 6 dimineața. Amenda în caz de neconformare este de 135 de euro, iar în caz de recidivă, de 1.500 de euro.

Asta înseamnă că 20 de milioane de francezi vor fi puși sub clopot în acest interval nocturn, restaurantele, teatrele si cinematografele fiind si ele nevoite să închidă sau să își modifice programul. Măsura va dura timp de 4 până la 6 săptămâni – iar Macron a anunțat că va cere parlamentului să o prelungească până pe 1 decembrie.

În țara și orașul Luminilor, stingerea se va da devreme

Această măsură  a fost preferată reintroducerii izolării (reconfinement), instaurată în Franța timp de șapte săptămâni în primăvara-vara acestui an, și care a avut rezultatele scontate la vremea respectivă.

Vorbind din sala de festivități a Palatului Elysée, în cadrul unui interviu televizat, Macron și-a îndemnat concetățenii să adopte un trai mai puțin festiv. Dar i-a îndemnat pe francezi să continue munca, în scoli, universități și în economie. A repetat de două ori că Franța este țara europeană care a acordat cel mai mare sprijin financiar în timpul pandemiei – 460 miliarde de euro.

Franța a înregistrat 22.591 de noi cazuri și 104 decese în ultimele 24 de ore.

„Suntem o națiune de cetățeni solidari…Vom ieși împreună din asta…vom reuși,” și-a încheiat Macron intervenția de 45 de minute,  după ce anunțase mai devreme că „mai avem de răbdat (cu virusul) încă până cel puțin în vara lui 2021, toți oamenii de știință spun asta.”

Strategia adoptată de guvernul francez pentru a încetini propagarea virusului este de a „testa, alerta și proteja.”  Franța face între 1,2 milioane și 1,4 milioane de teste pentru depistarea Covid-19 săptămânal, iar testările sunt gratuite.

Macron a înfierat „dezbaterile permanente asupra faptelor sau asupra adevărului științific,” în „țara Luminilor și a lui Pasteur.” „Avem un Consiliu științific care joacă un rol esențial,” a conchis el.

Criticile nu au întârziat să apară, unele chiar înaintea anunțului prezidențial.

„Este un mod de a trata toată această situație cu bazooka, cu cuvinte simple și măsuri de șoc, care cred eu că fac mai mult rău decât bine,” a declarat filosoful Bernard Henri Levy, cu o zi înainte de anunț.

„Este o dictatură sanitară,” s-a revoltat jurnalistul Ivan Rioufol de la Le Figaro,  comentând anunțul lui Macron la una dintre televiziunile franceze de știri. „Suntem într-o societate eruptivă, există o falie între discursul prezidențial și realitatea în care trăiesc oamenii,” a spus jurnalistul și eseistul francez.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *