Mediu și sustenabilitate, noi repere pe radarul băncilor centrale

Mirela Roman

Motto:  “Act responsible, think sustainable”

foto: Pixabay

Schimbările climatice pot provoca pierderi pieței financiare și constituie un risc real care trebuie monitorizat și evaluat, deoarece impactul poate fi deosebit de sever pentru stabilitatea financiară și poate amplifica inflația. Aceasta este logica din spatele acțiunilor marilor bănci centrale ale lumii, care includ sustenabilitatea și protecția mediului între reperele urmărite în articularea politicilor monetare.

Pe agenda Uniunii Europene, dar și la nivel global, considerentele legate de sustenabilitate și protecția mediului reprezintă o prioritate. Sondajele UE plasează problematica schimbărilor climatice în topul preocupărilor cetățenilor europeni iar Pactul Ecologic European propune măsuri menite să transforme Europa în primul continent neutru climatic până în anul 2050. 

În acest context,guvernele statelor membre UE beneficiază de sprijin consistent pentru stimularea desfășurării unor activități economice aliniate standardelor de protecție a mediului care să conducă la o mai bună gestionare a resurselor, inclusiv a celor umane, precum  și pentru inovare, digitalizare și implementarea unui model durabil și echitabil de dezvoltare economică.

Băncile centrale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)  dar și din alte state ale lumii, sunt desigur parte (nu însă și protagoniste!) a eforturilor de coordonare a politicilor publice necesare pentru a cuantifica și aborda efectele schimbărilor climatice și ale implementării standardelor ESG (environmental, social and governance).

Monitorizarea riscului climatic devine un aspect din ce în ce mai relevant atât pentru autoritățile monetare și de reglementare, cât și pentru instituțiile financiare. Jerome Powell, președintele băncii centrale a Statelor Unite ale Americii, Federal Reserve (FED),  spune că așteptările publicului ca FED să se asigure că sistemul financiar este robust , capabil să facă față ( “rezilient”) provocărilor generate de schimbările climatice, sunt firești.

Aceste preocupări se regăsesc în pozițiile unor  oficiali ai Băncii Centrale Europene (BCE), inclusiv Christine Lagarde, președinta instituției, care afirmă că impactul schimbărilor climatice reprezintă un risc la adresa stabilității prețurilorasigurarea acesteia din urmă fiind obiectivul fundamental la multor bănci centrale, inclusiv al BNR. La rândul lor, reprezentanții instituțiilor europene și internaționale accentuează tot mai des importanța conștientizării și gestionării riscurilor derivate din schimbările climatice – de la vreme extremă la tranziția către economia verde – acestea grevând asupra stabilității financiare. Astfel, îmbunătățirea transparenței și a calității datelor alături de armonizarea standardelor de raportare și finanțare verde la nivel global, precum și diseminarea celor mai bune practici în materie reprezintă priorități.

Aria de acțiune a băncilor centrale în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, ca parte a conceptului mai cuprinzător al sustenabilității, vizează, cu preponderență, domeniul stabilității financiare si supravegherii prudențiale, printre care: monitorizarea și cuantificarea impactului riscului climatic asupra bilanțurilor băncilor și includerea acestuia în exercițiile de testare la stres, formularea unor cerințe privind o transparență sporită a sistemului financiar despre modul de reflectare a acestor riscuri în evaluările proprii. Acestora li se adaugă demersurile de a  încorpora în activitatea de modelare economică, a unor evaluări privind digitalizarea și tranziția către economia verde, precum și cooperarea inter-instituțională  și internațională în vederea creșterii nivelului de conștientizare a posibilelor efecte ale tranziției la o eco-economie.

Pe măsură ce strategiile de politică monetară devin mai flexibile iar instrumentele se diversifică pentru a răspunde noilor provocări și realități, portofoliile băncilor centrale  încorporează și active “verzi”.  

Mai mult, unele bănci centrale devin modele de urmat (role-model) pentru implementarea standardelor ecologice,  efectuând analize ale impactului derulării propriei lor activități asupra mediului (cuantificarea amprentei de mediu, încorporarea dimensiunii ecologice în metodologiile achiziții și contabile), stabilind inclusiv parametri-țintă pentru a se alinia cerințelor în materie (ex. Raport anual ecologic al BCE). Există, de asemenea, preocupări privind și alte aspecte asociate conceptului de sustenabilitate, cum ar fi evaluarea impactului unor proiecte din aria de responsabilitate socială, promovarea diversității, a standardelor etice și a reperelor privind buna guvernanță instituțională.

Cu toate acestea, trebuie spus limpede faptul că demersurile băncilor centrale în aceste domenii sunt strict centrate pe respectarea mandatelor lor, consfințite prin lege, orice astfel de acțiune fiind derulată în limitele și cadrul acestora. Chiar și atunci când aceste mandate prevăd explicit sprijinirea creșterii economice.  În acest sens, comunicarea cu publicul este esențială pentru a clarifica limitele și marja de acțiune a băncilor centrale și a gestiona corespunzător așteptările.

În această cheie este de subliniat că principalele politici legate de tranziția către o economie verde sunt, în primul rând, apanajul instituțiilor guvernamentale. O  bancă centrală poate fi parte a acestui efort  în măsura în care noua arie de acțiune nu împietează realizarea obiectivului său fundamental.

De ceva vreme, majoritatea  băncilor centrale au în mandat stabilitatea  financiară întrucât un sistem financiar robust și stabil este o precondiție pentru a asigura stabilitatea prețurilor și, în plan mai larg, pe cea macroeconomică. Acolo unde mandatele permit, băncile centrale se pot folosi de atribuțiile din sfera supravegherii și reglementării pentru a stimula realizarea, în colaborare cu alte instituții, unor evaluări complexe asupra riscurilor climatice și a crea mecanisme de absorbție a potențialelor efecte ale materializării lor.

Având în vedere mandatul în domeniul stabilității financiare și practica băncilor centrale din SEBC (din care Banca Națională a României  face parte din anul 2007),  BNR participă la susținerea eforturilor la nivel guvernamental, european și global pentru promovarea standardelor ESG, potrivit sferei sale de activitate.

Concret, BNR acordă o atenție aparte demersurilor de cercetare care vizează problematica riscurilor financiare asociate schimbărilor climatice, fiind în curs de a dezvolta un cadru de monitorizare a sectoarelor economice care pot fi afectate de riscul climatic (de tranziție) și a importanței acestora pentru sectorul bancar, pe baza informațiilor disponibile la nivel sectorial, combinate cu date privind expunerile bancare. Detalii privind aceste analize si metodologia de identificare a sectoarelor relevante din punct de vedere climatic ce pot fi afectate de riscul de tranziție se regăsesc în documentele publicate pe site BNR (a se vedea tema specială a RSF-2 2019 și Raportul Anual 2019).

De asemenea, aspectele privind sustenabilitatea (incluziunea, finanțarea verde și impactul schimbărilor climatice) au figurat printre temele principale abordate în cadrul reuniunilor regionale organizate de BNR în parteneriat cu instituții financiare internaționale. În luna septembrie 2020, BNR a devenit membru al grupului de bănci centrale și autorități de supraveghere financiară denumit Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), urmărind astfel permanent evoluțiile din acest domeniu în cadrul forurilor internaționale la care participă.

De menționat că BNR coordonează activitatea  grupului de lucru care analizează impactul schimbărilor climatice și soluții pentru stimularea finanțării verzi, grup format la nivelul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Această entitate  reunește reprezentanți și specialiști din aparatul guvernamental și prezidențial, ministere, instituții de credit, instituții financiare internaționale, Autoritatea de Supraveghere Financiară și din sectorul privat. 

În plus, BNR a început să investească în obligațiuni sustenabile încă din anul 2019, demersul vizând în prima fază obligațiunile „verzi” și alte obligațiuni din această categorie emise de emitenții deja aprobați, care beneficiază de același risc de credit ca și obligațiunile convenționale emise de aceștia (cf.  Raportul Anual 2019). 

În ceea ce privește activitatea proprie, la nivelul BNR există o monitorizare permanentă a respectării standardelor de mediu și o preocupare constantă pentru gestionarea adecvată a resurselor. La aceasta se adaugă eforturile de refacere, ținând cont și de considerente de eficiență energetică, a patrimoniului imobiliar, și de conservare a celui natural, de peste 100.000  de metri pătrați, ce se regăsește în perimetrele verzi ale centrelor de pregătire profesională de la Bucureşti (cunoscut drept “Parcul cu Platani”), de la Sinaia, Poiana Stânii, Păltiniş, Râmnicu Vâlcea, Snagov sau ale sucursalelor Iaşi şi Timiş ori agenţiilor Bacău, Bihor, Brăila, Dolj, Galaţi, Gorj, Maramureş, Mureş, Suceava.

BNR se aliniază tendințelor și practicilor băncilor centrale, îndeosebi ale SEBC, în materie de sustenabilitate dar și de digitalizare, aceasta fiind una din principalele căi către o economie verde. În acest sens, înființarea în cadrul BNR a unei entități similare celei create recent la nivelul BCE, are în vedere o mai bună monitorizare aevoluțiilor specifice: cadrul legislativ, strategii derulate la nivel european (inclusiv  European Green Deal/PNRR) și practicile băncilor centrale în domeniul protecției mediului, al tranziției către o economie verde și a implementării reperelor de sustenabilitate. Demersul este menit să asigure  o mai bună corelare și integrare a analizelor privind impactul acestor tendințe la nivel instituțional și asupra politicilor și domeniilor de activitate aflate în aria de reglementare a BNR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *