Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?

Motto: “Money makes the world go round, digitalization stirs gyrations”

Mirela Roman

Moneda, inclusiv cea digitală, înseamnă în primul rând încredere. În acest sens, în pofida ritmului accelerat al inovației și progresului tehnologic la nivel mondial, se pare că băncile centrale își permit deocamdată abordări prudente ale emisiunii de monede digitale, care par a descrie dictonul festina lente.

Inovațiile tehnologice, apariția criptoactivelor, preferința pentru plăți digitale, alături de profundele transformări structurale din economia mondială (generate de schimbările climatice și efectele pandemiei COVID-19) au sporit interesul băncilor centrale și al instituțiilor financiare internaționale față de explorarea oportunității emiterii de către autoritatea monetară a unei noi forme de monedă – CBDC (central bank digital currency).

Pandemia de Covid 19 a intensificat discuțiile despre monedele digitale, deoarece în aproape toate țările lumii oamenii s-au bazat din ce în ce mai mult pe tranzacții digitale. Băncile centrale studiază de ani buni posibilitatea și oportunitatea emiterii unor monede digitale, dar pandemia a grăbit unele decizii. Câteva bănci centrale au lansat propriile monede digitale: Ecuadorul și-a lansat Dinero Electrónico, Suedia eKrona, iar China a creat eYuan. Alte bănci centrale fie și-au anunțat intențiile de a crea monede digitale, sau sunt antrenate în proiectarea și testarea propriilor monede digitale.

În esență pandemia a accelerat schimbările structurale ale economiei globale, iar digitalizarea, acest motor al celei de-a patra revoluții industriale, e parte a tranziției către eco-economie, Digitalizarea contribuie la înverzirea economiei în măsura în care atât procesul în sine, cât mai ales rezultatele sale, respectă cerințele de sustenabilitate (ecologice, sociale, guvernanță) – repere aflate tot mai mult în atenția băncilor centrale din întreaga lume.

Ce este o monedă digitală?

CBDC reprezintă o formă electronică a banilor, respectiv o creanță asupra băncii centrale, complementară celorlalte forme existente ale banilor – numerar și conturi bancare – utilizată pentru efectuarea de plăți.

Pe de altă parte, orice CBDC este o formă digitală de monedă fiduciară, care va fi autorizată de guvern, transparentă, deoarece prin crearea sa va rămâne o înregistrare electronică, o urmă, și relativ mai puțin volatilă.

Monedele digitale susținute de băncile centrale vor spori, de asemenea, eforturile guvernelor către incluziune financiară și plăți fără numerar, sau digitale, și vor fi interoperabile între diferite sisteme bancare, făcându-le mai sigure și mai fiabile, mai rezistente.

Literatura de specialitate prezintă  clasificări ale CBDC, în funcție de:

•        accesibilitate, pot fi: retail – accesibile publicului larg, sub formă de depozit la banca centrală, token de stocare a valorii, sau wholesale – disponibile pentru un număr mai redus de entități, vizând plățile interbancare și mecanismele de decontare;

•        locația conturilor – în special pentru retail, acestea pot fi puse la dispoziția populației fie sub forma conturilor de depozit la banca centrală, fie prin intermediul unor entități externe din aria de supraveghere a băncilor centrale;

•        mecanismul de transfer –  printr-un mecanism centralizat, așa cum este cazul actualelor sisteme cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS) sau descentralizat, similar tehnologiei DLT (distributed ledger technology).

Avantaje și riscuri

Argumentele în favoarea CBDC includ susținerea digitalizării economiei, diminuarea riscurilor asociate utilizării activelor și monedelor digitale private (risc cibernetic, spălarea banilor, finanțarea terorismului), eficientizarea sistemului de plăți, creșterea incluziunii financiare în țările emergente și consolidarea rolului internațional al unor monede (Zona Euro, China).

Emisiunea de CBDC poate induce însă și riscuri pentru sistemul financiar – migrarea populației dinspre conturi bancare către conturi deschise la banca centrală, modificarea mandatului băncilor centrale, creșterea fenomenului de substituție a monedei (dolarizare) îndeosebi în țările emergente sau descurajarea inovației în domeniul sistemelor de plăți.  Aceste riscuri reclamă evaluarea atentă, ex-ante, a implicațiilor CBDC: modul de acces și gradul de anonimitate a utilizatorilor, disponibilitatea operațională și eventualele caracteristici similare cu cele ale activelor purtătoare de dobândă.

Specialiștii Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) consideră că funcționarea optimă a CBDC depinde de alegerea atentă modului în care o bancă centrală se implică în ecosistemul plăților, de o bună cunoaștere a tehnologiilor disponibile și nu în ultimul rând de compromisurile între siguranță și eficiență. 

Discuțiile privind oportunitatea emiterii de CBDC apar și în contextul dezbaterilor privind rolul sectorului public în acest domeniu și al preocupărilor privind potențialul criptoactivelor și monedelor stablecoins de a acționa ca substitut al banilor.

Viziunea digitală a băncilor centrale

Se remarcă astfel o intensificare a comunicării băncilor centrale pe tema CBDC care este văzută mai degrabă ca o reprezentare digitală a numerarului, nicidecum un substitut al acestuia. 

În cel mai recent document al BIS se afirmă că CBDC reprezintă o oportunitate unică de a proiecta o reprezentare tehnologic avansată a banilor băncii centrale, care oferă caracteristicile unice ale finalității, lichidității și integrității. “Astfel de monede ar putea constitui coloana vertebrală a unui nou sistem de plăți digitale extrem de eficient, permițând un acces larg și oferind standarde puternice de prelucrare a datelor și confidențialitate bazate pe ID-ul digital“, potrivit Raportului Anual al instituției. Oficialii spun totodată că fructificarea potențialului CBDC în eficientizarea plăților transfrontaliere presupune o strânsă colaborare internațională cu privire la proiectele CBDC, contracarând fenomenul de substituire a monedei și consolidând astfel suveranitatea monetară.

Prin contrast, criptoactivele – concept definit în 2009 pentru a descrie publicului active digitale emise descentralizat ca alternative la mijloacele de plată tradțioanle – nu sunt pasive ale vreunei entități, astfel că lipsește cadrul de reglementare care i-ar proteja pe deținătorii acestora iar prețurile lor sunt extrem de volatile.

Nevoia de a tempera fluctuațiile ample de preț a determinat apariția monedelor stablecoins care sunt bazate pe garantarea valorii fie cu dețineri de monedă într-o anumită valută, fie cu titluri de valoare și mărfuri generice (aur), alte criptoactive sau algoritmi. În prezent, la nivel global, circulă circa 100 de tipuri de monede digitale stabile, reprezentând însă doar 4 % din piața criptoactivelor.

Specialiștii afirmă că întărirea și intensificarea colaborării între băncile centrale, inclusiv în cadrul unor centre dedicate dezvoltate de instituții financiare internaționale (ex. BIS Innovation Hub), ar crea o imagine de ansamblu mai bună cu privire la impactul CBDC asupra politicii monetare și stabilității financiare, precum și modalități de proiectare optimă a unei astfel de monede. Astfel, Banca Franței împreună cu banca centrală din Elveția și BIS au anunțat recent colaborarea în cadrul proiectului Jura care va experimenta CBDC transfrontalier.

Cadrul legislativ actual permite băncilor centrale să emită însemne monetare sub formă de bancnote și monede, precum și bani electronici, prin deschiderea de conturi ale instituțiilor de credit. Emisiunea de CBDC este însă mult mai puțin reglementată – doar în 23% dintre statele membre FMI legislația în vigoare ar permite emisiunea de CBDC, pentru restul ar implica prin urmare modificări ale mandatelor/statutelor autorităților monetare.

Prima emisiune de CBDC a avut loc în anul 2015 fiind realizată de banca centrală din Ecuador, deși interesul scăzut al populației a dus la renunțarea la ea trei ani mai târziu. În prezent, Bahamas și Caraibe de Est sunt singurul stat/regiune în care CBDC funcționează, nu de mult timp însă.

Potrivit unui sondaj realizat în anul 2020 de către BIS, banca băncilor centrale, 86% dintre autoritățile monetare intervievate derulau activități legate de emiterea de CBDC. Băncile centrale din Elveția (împreună cu BISIH), Hong Kong, China și Thailanda sunt deja în faza de testare a CBDC, în timp ce la nivelul Zonei Euro sau în Statele Unite ale Americii, Suedia, Marea Britanie, Estonia, Canada, Japonia, Rusia, Cambogia, Singapore și Coreea de Sud se derulează ample proiecte de cercetare asupra problematicii CBDC. Cu excepția Chinei însă nici o mare bancă centrală nu se află printre pionierii pilotării CBDC.

Agenda globală a monedelor digitale

Banca centrală din Ecuador este prima autoritate monetară din lume care emite CBDC în anul 2015 pe bază voluntară având drept scop dezvoltarea incluziunii financiare – consumatorii aveau conturi la banca centrală și tranzacționau CBDC prin intermediul unei aplicații mobile. În 2018 s-a renunțat însă la CBDC din cauza interesului și utilizării foarte reduse de către populație.

Banca Canadei se numără printre primele bănci centrale din țările avansate care are mai multe proiecte ce explorează monedele digitale și tehnologia blockchain, însă doar pentru uz institutional – de pildă Proiectul Jasper (lansat în 2016), utilizat pentru titlurile de valoare canadiene, a fost recent folosit cu succes într-o plată test operată cu omologii din Singapore. În vederea dezvoltării capacității necesare pentru emiterea de CBDC a fost elaborat un plan de contingență în cuprinsul căruia se regăsesc atât poziția oficială a instituției cât și problematici referitoare la politicile guvernamentale, caracteristici, tehnologie și managementul riscului. Totuși oficialii canadieni nu au expus concluzii ferme despre emisiunea de CBDC.

În luna august 2020, Sistemul Rezervelor Federale (FED), banca centrală a Statelor Unite ale Americii, a publicat o prezentare generală a mai multor experimente interne din TechLab,  inclusiv colaborarea cu cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) pentru a construi o monedă digitală ipotetică emisă de către banca centrală. Rezultatele acestei colaborări vizează înțelegerea aprofundată a tehnologiilor relevante și a implicațiilor emisiunii de CBDC pentru politicile macroeconomice mai degrabă decât obținerea unui prototip pentru o viitoare monedă digitală emisă de Fed. Jerome Powell, preşedintele Fed a menționat în numeroase ocazii că banca centrală nu va emite o CBDC până când nu se va răspunde la toate întrebările referitoare la această problematică și măsura în care CBDC ar îmbunătăți un sistem de plăți intern dinamic, deja sigur și activ.

În China cercetarea și dezvoltarea monedei digitale este parte a planului pentru economie până în anul 2035 al autorităților, care încearcă să ocupe un loc important în ceea ce privește emisiunea de monedă digitală pe plan extern. În acest sens, s-a subliniat necesitatea implicării Chinei în dezvoltarea standardelor și regulilor globale legate de monedele digitale. În afară de proiectele pilot dezvoltate, Banca Centrală a Chinei a publicat toamna trecută proiectul revizuit al legii băncii centrale care oferă yuanului digital același statut juridic ca și yuanului fizic. În viziunea oficialilor chinezi, CBDC va permite urmărirea eficientă a fluxrilor de bani din economie, o mai bună planificare și integrarea în economie a populației nebancarizate, dar și propulsarea yuanului către statutul de rezervă internațională.

Banca Centrală Europeană a publicat în aprilie 2021 rezultatele unei ample consultării publice privind un euro digital după publicarea, toamna trecută, a Raportului în care examinează opțiunile privind o CBDC a zonei euro. Confidențialitatea plăților (41 %), urmată de securitate (17 %) și acoperirea pan-europeană (10 %) sunt principalele preocupări ale publicului. BCE urmează să decidă curând dacă va lansa un proiect privind euro digital. În viziunea oficialilor săi, euro digital ar susține digitalizarea economiei europene și independența strategică a Uniunii Europene, ar fi un răspuns la declinul numerarului ca mijloc de plată sau la o utilizare semnificativă a unor CBDC emise în afara UE sau a plăților private digitale. Alte considerente sunt legate de un nou mecanism de transmisie a politicii monetare, atenuarea riscurilor privind sistemele de plăți, întărirea rolului euro la nivel internațional, și susținerea reducerii costurilor generale și a amprentei ecologice a sistemelor monetare și de plăți. Într-un recent interviu pentru Financial Times, Fabio Panetta, membru executive al BCE, insistă asupra faptului că CBDC ar trebui să ofere protecție corepunzătoare asupra identității și datelor personale – aceasta fiind una din preocupările majore ale publicului legat de CDBC dar și alternativele digitale private.  

Banca Franței analizează din punct de vedere tehnic și operațional, funcționalitatea CBDC, derulând o serie de experimente pentru a vedea contribuția potențială a noilor tehnologii de plăți la ameliorarea funcționării piețelor financiare și, mai ales, a decontărilor interbancare. Rezultatele vor contribui la cercetările aprofundate ale Eurosistem cu privire la emiterea CBDC.Participă la proiectul Jura derulat împreună cu banca centrală a Elveției și BIS.

În Estonia – una dintre cele mai avansate infrastructuri de e-guvernare la nivel global – banca centrală a anunțat în 2020 lansarea unei inițiative CBDC care ar putea contura design-ul viitorului euro digital. Proiectul se va derula pe parcursul a doi ani și va analiza, în prima fază, modalitatea de proiectare a unei platforme practice și sigure din punct de vedere criptografic pentru a satisface nevoile aferente unei astfel de emisiuni și cerințele stricte privind viteza de tranzacționare, securitatea, confidențialitatea și reziliența. În țara vecină, Lituania, dezvoltarea digitală și inovația sunt repere strategice încă din 2016, anul trecut banca centrală finalizând proiectul LBCOIN – o monedă de colecție digitală ce combină numismatica clasică și tehnologiile moderne (blockchain).

Banca centrală a Elveției a demarat cercetări ale CBDC de ceva vreme pentru a vedea în ce măsură monedele virtuale pot amenința stabilitatea prețurilor și pe cea a sistemului financiar. În acest context, în luna decembrie 2020 s-a conturat  proiectul Helvetia – un experiment comun cu BISIH și operatorul elvețian de infrastructură financiară SIX – care vizează integrarea activelor digitale tokenizate și CBDC, stabilind o legătură între sistemul de plăți existent și tehnologia DLT. Cu toate acestea, experimentul nu trebuie interpretat ca o indicație că banca centrală va emite o CBDC de tip wholesale, potrivit oficialilor elvețieni.

Banca Angliei a demarat în 2020 o consultare publică, oficialii anunțând că se analizează problematica creării de CBDC care poate avea implicații semnificative pentru natura plăților și societate. Guvernatorul Andrew Bailey a precizat însă că orice lansare de CBDC necesită o analiză prealabilă atentă pentru a evidenția pe deplin toate problemele și implicațiile.

În anul 2017, banca centrală a Suediei a inițiat proiectul de e-krona pilot, soluția tehnică, bazată pe tehnologia DLT, urmînd a fi pilotată până în februarie 2022 în parteneriat cu compania Accenture. În paralel se studiază modul în care CBDC ar afecta legislația din Suedia, atribuțiile autorității monetare și economia suedeză.

Interesul pentru CBDC este prezent și în Rusia tot din anul 2017, banca centrală realizând anul trecut o consultare publică pentru a colecta informații despre emiterea rublei digitale, completar numerarului, în vederea limitării riscului realocării fondurilor în monede digitale străine și pentru a contribui la stabilitatea macroeconomică și financiară. Demersul ar servi la stimularea incluziunii financiare dar necesită crearea unei infrastructuri de plăți suplimentare. Astfel, în aprilie a.c., a fost prezentat conceputul rublei digitale ce prevede crearea unui prototip în decembrie 2021, modificarea legislației în ianuarie 2022, lansarea și testarea platformei prototip în T1 2022, inclusiv cu participanții din piață.

Oficialii din Japonia văd moneda digitală drept o prioritate pe agenda legislativă a acestui an, inclusiv prin potențiala revizuire a mandatului băncii centrale în condițiile în care CBDC poate contribui la protejarea „suveranității valutare”. În timp ce autoritatea monetară e mai precaută în declarațiile despre CBDC, reprezentanții guvernului au avertizat că țara nu își permite ca actorii din sectorul privat să ”preia conducerea” în procesul de emisiune a monedelor digitale.

Începând din anul 2019, autoritățile monetare din Hong Kong și Thailanda lucrează la un proiect comun care combină inițiativele lor de cercetare privind emisiunea de CBDC într-un studiu axat pe fluxurile transfrontaliere. În martie 2020, Coreea de Sud a lansat un proiect pilot în trei faze prin care timp de doi ani se testează emisiunea și punerea în circulație a CBDC într-un mediu virtual. Experții remarcă însă că pentru a emite CBDC este necesară modificarea actualului cadru legislativ, inclusiv stabilirea dacă va fi purtătoare sau nu de dobândă. Urmează selecția furnizorului de tehnologie pentru pilotarea unei platforme CBDC în perioada august-septembrie 2021

Autoritatea monetară din Singapore a lansat în 2016 cu sprijinul industriei financiare, proiectul Ubin, analizând emisiunea de CBDC pe durata a mai multor ani, în cinci etape, ultima derulată în anul 2020 și implicând colaborarea cu băncile centrale din Canada și Marea Britanie pentru evaluarea unor modele alternative care să faciliteze plățile și decontările transfrontaliere. În iunie a.c, în  parteneriat cu Banca Mondială, FMI și alte IFI, a lansat inițiativa Global Challenge for Retail CBDC Solutions, o competiție de soluții inovative CBDC, menite să crească eficiența plăților și incluziunea financiară

În 2020 Banca Națională a Ucrainei a publicat un raport care descrie scopul și rezultatele proiectului pilot e-hryvnia. Oficialii au subliniat că cercetează problematica de patru ani, dar implementarea efectivă se va realiza doar când va exista convingerea că emisiunea de CBDC este fezabilă tehnologic și nu va interfera cu mecanismul prețurilor și stabilitatea financiară. Proiectul pilot a implicat portofele electronice complet anonime, fiind testat un ecosistem centralizat organizat pe trei niveluri: banca centrală, intermediarii financiari care oferă servicii prin intermediul acestor portofele și companiile și populației. Un dezavantaj semnificativ rămâne lipsa unei infrastructuri de plăți modernizate însă beneficiul cheie este oportunitatea de a reduce cantitatea de numerar în circulație și implicit a dimensiunii economiei paralele a țării.

Oficialii băncii centrale din Bulgaria și-au exprimat preocuparea privind implicațiile emisiunii de CBDC asupra sistemului bancar, îndeosebi în condiții de criză, când opțiunea unor transferuri directe cu autoritatea monetară poate amplifica tensiunile.

În Serbia și Republica Cehă, oficialii băncilor centrale invocă realizarea în anul 2018 a unor sisteme de plăți instant a căror infrastructură și performanță oferă valențe similare emisiunii de CBDC.

Tot în zona scepticilor se plasează și banca centrală din Danemarca care nu consideră că CBDC ar oferi avantaje semnificative comparativ cu infrastructura de plăți existentă în prezent.

Autoritatea monetară din Israel a lansat recent un plan de acțiune, dar oficialii subliniază că multe dintre avantajele CBDC se pot obține prin îmbunătățirea sistemelor de plăți existente, iar banca centrală din Polonia studiază o CBDC de tip retail dar afirmă că nu au fost identificate cereri ce să nu poată fi acoperite de furnizorii de plăți de pe piață în acest moment.

Sunt și voci care pledează pentru urgentarea lansării de CBDC de către autoritățile monetare în contextul dinamicii accelerate și a profunzimii schimbărilor din sistemul monetar international. În expozeul susținut în cadrul evenimentului anual al BIS, Mark Carney, fost guvernator al Băncii Angliei și Canadei, în prezent reprezentant special al Națiunilor Unite pe probleme de mediu și financiare, atrage atenția asupra competiției exercitate de marile firme din tehnologie și a monedelor digitale private într-o lume în plină transformare:”Sistemul monetar trebuie să fie ancorat în (emiterea de) bani publici, iar băncile centrale trebuie să protejeze încrederea,” afirmă Carney.

În esență există o deschidere mare din partea băncilor centrale din întreaga lume pentru a studia oportunitățile și riscurile emiterii de monedă digitală. Aparenta rezervă sau abordarea graduală vis-a-vis de CBDC ține și de faptul că, la o asemenea răscruce, băncile centrale trebuie să fie foarte atente deoarece orice mișcare insuficient analizată poate avea consecințe nefaste prin afectarea unor funcții cheie – emisiune si plăți – dar mai ales pot conduce la o potențială pierdere a încrederii. Iar moneda, inclusiv cea digitală, înseamnă în primul rând încredere. În acest sens, în pofida ritmului accelerat al inovației și progresului tehnologic la nivel mondial, se pare că băncile centrale își permit deocamdată abordări ale emisiunii de CBDC doar într-o secvență/un ritm festina lente.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Directia Relații Internaționale – Alin Vid, Octavian Porumboiu, și Alina Radu.

One thought on “Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?

  • miercuri, 7 iulie 2021 la 08:36
    Permalink

    Excelent articol. Totusi,, Confidențialitatea plăților (41 %), urmată de securitate (17 %) și acoperirea pan-europeană ,, sunt foarte mici. La aceste procente bancile nu iau in calcul un esec ?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *