O coaliție PNL-USR Plus? Alegeri periculoase

Foto: Bogdan Cristel

Forțele pro-occidentale (PNL și USR) păreau să fi obținut cu mare dificultate un mandat popular care le va permite să guverneze România în următorii 4 ani, conform estimărilor inițiale ale exit-pollurilor.

Din păcate, alegerile au fost marcate de un absenteism masiv, înregistrându-se cea mai slabă prezență la vot din ultimii 30 de ani (32%) pe un fond de nemulțumire generală cauzat de criza economică și de restricțiile pandemice din ce în ce mai nepopulare.

Deși în scădere vizibilă de la zi la zi, PNL a reușit să se mențină pe linia de plutire, cu un scor de 25.5%, pierzând însă aproape 10% din sprijinul popular în ultimele două luni. În octombrie, PNL reușise un scor de 34.5% la alegerile pentru Consiliile Județene, considerate a fi cele mai similare cu alegerile pentru parlament. 

După eșecuri succesive în alegerile prezidențiale și locale, USR-Plus pare să fi oprit sângerarea și a realizat un scor de 15%, reușind să își motiveze mai bine electoratul. Deși în unele sondaje se vehiculau scoruri de peste 20%, realitatea e că scorul obținut acum reprezintă mai mult decât dublul celui înregistrat acum doar două luni în alegerile pentru Consilii Judetene (un modest 6,58%). Performante notabile au fost atinse la Timiș, Brașov, Iași și în București.

PSD a avut o campanie surprinzător de cuminte, partidul condus de Marcel Ciolacu nefiind un contestatar dur al măsurilor anti pandemie și chiar incluzând pe listele sale personalități din domeniul medical precum Alexandru Rafila sau Adrian Streinu-Cercel.

Pe aceasta linie, mai puțin virulentă, folosită de altfel și în 2016 când a avut o campanie tehnocratizată, PSD a obținut în jur de 30%, un scor egal cu cel obținut în octombrie. Deși a marșat mult pe ideea de creștere a pensiilor, partidul condus de Marcel Ciolacu nu a reușit însă să atragă votul nemulțumiților de guvernarea PNL, care s-a disipat spre alte partide cu un substrat mai clar anti-occidental.

AUR, surpriza alegerilor. Pro Romania și PMP sub limita accederii în parlament.

Factorul surpriză în aceste alegeri a fost fără îndoială Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), un partid care s-a afirmat în pandemie ca susținător al conspirațiilor pornite de la Moscova și ca unic oponent al măștilor și altor restricții pentru prevenirea răspândirii Covid-19.

Venind cu un mesaj populist cu apel spre vechiul electorat al lui Corneliu Vadim Tudor, Dan Diaconescu sau al lui Gigi Becali, cu o puternică (și misterioasă) finanțare, AUR a reușit să intre în parlament, cu un impresionant scor de 9%. Creșterea miraculoasă a acestui partid reflectă ofensiva anti-occidentală din ultimul an condusă în principal pe rețelele de social media. Se zvonește că partidul ar fi finanțat de fugarul Sebastian Ghiță, ca un înlocuitor al PRU de acum patru ani, se pare cu mai mare succes datorită efectelor pandemiei.

PMP și Pro Romania se află acum sub limita accederii în parlament – iar în funcție de soarta acestor două partide se va decide și numărul de mandate redistribuite și mărimea majorității unei eventuale coaliții de guvernare PNL-USR Plus.

Cum va arăta noul guvern

România se îndreaptă probabil spre un guvern PNL-USR Plus, cu o agendă mai reformistă decât a actualului cabinet și beneficiind eventual de o majoritate fragilă în parlament, dacă adăugăm redistribuirile, minoritățile naționale și eventuale transferuri oportuniste ulterioare validării mandatelor.

Prezența UDMR în guvern sau sprijinul punctual al uniunii pentru un cabinet condus de liberali ar putea fi unul din lucrurile care vor fi negociate în zilele următoare. Însă principalul partid al minorității maghiare a avut un rol anti reformist în ultimii ani, făcând alianțe cu PSD și reflectând influența crescândă a premierului populist, anti-occidental din Ungaria, Viktor Orban, asupra orientării politice a UDMR.

În mâinile lui Klaus Iohannis

Rezultatul neclar al alegerilor va permite totuși președintelui Klaus Iohannis să dea un mandat unei coaliții PNL-USR Plus de a forma guvernul, cu toate ca PSD va solicita probabil primul acest drept, citând prevederile constituționale.

Negocierile PNL-USR Plus vor trebui să se concretizeze rapid într-un acord de guvernare pentru a-i permite președintelui acest spațiu de manevră în cadrul constituțional, cu un guvern rezultat din consultări. Nu ar fi exclus, dat fiind mandatul popular destul de neclar, ca Iohannis să apeleze din nou la un guvern tehnocrat, precum în 2015, care să fie susținut de o mai largă, însă mai difuză, majoritate parlamentară.