Și totuși, ce se (mai ) poate face cu TVR?

Ovidiu Nahoi

Scandalul Revelionului TVR este cunoscut . Mugur Mihăescu (”Garcea”) și Radu Pietreanu, fondatori ai trupei Vacanța Mare, alături de Dan Bittman, un adept declarat al teoriilor conspiraționiste, au luat în râs măsurile de combatere a pandemiei.

Deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură, Arte, Mijloace de Informare în masă , a reacționat și a propus o intervenție dură pentru reorganizarea TVR. El a scris pe Facebook că ”Doina Gradea trebuie să plece”. 

Dar problema se arată mai complicată decât părea la prima vedere. Este adevărat, PDG-ul TVR și Consiliul de Administrație sunt foarte vulnerabili în fața majorității parlamentare. Este suficientă respingerea raportului anual al Societății Române de Televiziune și conducerea este demisă.

Având în vedere actuala configurație politică, producerea unui asemenea eveniment este doar o chestiune de timp. Însă nici pe departe nu va însemna închiderea cazului. Pentru că există un „caz TVR”, pe care l-am putea extinde și la radioul public. Și o simplă schimbare a conducerilor nu va rezolva mare lucru.

Iată câteva idei care circulă în spațiul public, în cadrul acestei dezbateri. Și câteva comentarii.

1. Acțiunea deputatului Bulai este un atac la adresa libertății de exprimare. Fals

Aceasta este linia de apărare pe care se situează Doina Gradea, președinte – director general al TVR. Ea i-a răspuns deputatului Bulai printr-un comunicat de presă în care îi respinge criticile privind programul de Revelion.

Doina Gradea l-a numit pe Iulian Bulai un ”mic dictator” , l-a acuzat că vrea să introducă ”cenzura” Nu a fost ”bășcălie” – așa cum a acuzat de politicianul, ci ”satiră”, a mai susținut șefa TVR.

Dar aici nu este vorba despre libertate de exprimare – sau, în orice caz, nu așa cum o consideră președinta-director general. Pentru că în balanță mai trebuie pus și altceva: misiunea unui post public, finanțat de contribuabili ( peste 80 de milioane de euro în 2020, potrivit datelor Ministerului Finanțelor).

Iulian Bulai avea tot dreptul să intervină, ba chiar era de datoria lui să o facă, în calitate de reprezentant ales al celor care plătesc.

Iar Doina Gradea știe foarte bine regula jocului – a venit în TVR cu ea gata învățată.

Ar fi îndrăznit ea să invoce libertatea de exprimare în fața lui Adrian Sârbu, în cazul unui program prost la ProTV? Ar fi fost, fără îndoială, gluma anului.

2. Putea face TVR un Revelion mai bun? Da, putea. Și era obligatoriu

Existau moduri cu mult mai bune pentru a cheltui 140.000 de euro din bani publici. Pandemia a lăsat pe drumuri numeroși artiști independenți, foarte talentați, promotori ai unor spectacole și proiecte culturale absolut remarcabile. De ani și ani, ei au contribuit la o viață culturală dinamică, diversă, plină de culoare.

Și ar fi fost chiar de datoria televiziunii publice să-i sprijine pe acești artiști. Nu doar că ar fi avut toate șansele să cheltuiască mai puțin, dar în mod sigur ar fi obținut un show de o calitate cu mult mai bună.

Ceea ce promotorii programului de Revelion nu au înțeles se leagă nu neapărat de calitatea slabă a acestuia. Există o abatere și mai gravă, cea de la misiunea unui serviciu public. Este vorba de stimularea și amplificarea diviziunilor în societate.

Garcea și Bittman produseseră deja extraordinar de multe controverse și diviziuni prin atitudinea lor în timpul pandemiei. Pozițiile lor erau cunoscute și e greu de crezut că nu ajunseseră și la urechile celor aflați în birourile din turnul de pe Calea Dorobanților.

Nu poți, ca televiziune publică, plătită din banii tuturor, să oferi timp de antenă exclusiv, într-un interval privilegiat precum Revelionul 2021 petrecut în condiții de izolare, unor voci care divizează societatea într-un moment complicat

O televiziune privată, pe banii ei, și-ar putea permite. Nu și un serviciu public, a cărui menire este tocmai aceea de a uni societatea în jurul unor valori comune. Fie și numai pentru aceasta, promotorii programului de Revelion trebuie să plătească.

Doar că asta nu va însemna închiderea cazului pentru că…

3. Problema TVR nu este Revelionul. Este cu mult mai mare

Revelionul a fost doar picătura care a umplut paharul. Poate că Doina Gradea și ceilalți l-au văzut ca pe un fel de poliță de asigurare în fața unei eventuale demiteri, pe care o simțeau oricum.

Și atunci, facem ceva care să distragă atenția, să genereze indignare, facem bășcălie de măsurile sanitare, îl luăm la mișto pe președinte, iar dacă vor să ne dea afară ne apărăm cu libertatea de exprimare și dreptul de a critica. Dacă asta a fost gândirea, a fost una jalnică.

Iar întrebarea care se pune imediat este de ce să cheltuim bani publici atunci când avem un număr atât de mare de posturi private, de diferite orientări? Pentru a adăuga o voce – și nici aceea extraordinară – acestui cor și așa eterogen? Aceasta, doar dacă ne propunem să aruncăm bani pe fereastră.

Dacă ne trebuie servicii publice de radio și tv ( iar o societate civilizată are nevoie de așa ceva ) atunci ne trebuie tocmai pentru a avea și altceva decât posturile private. Care, bune-proaste, măcar sunt pe riscul lor (cel puțin teoretic, în cazul în care nu sunt finanțate din bani proveniți din corupție sau din tot felul de aranjamente cu statul, dar asta e o altă discuție).

Avem nevoie de servicii publice pentru a servi drept model de profesionalism, echilibru și responsabilitate profesională. Și abia în funcție de aceste repere îi vom putea judeca mai clar și pe ceilalți, privații.

Vorbim, de fapt, despre misiunea pe care serviciile publice de radio și tv trebuie să și-o asume – promovarea valorilor pluralismului și democrației, o fereastră către lume pentru publicul de toate vârstele și orientările, punerea în dezbatere a marilor teme care frământă societatea, lupta împotriva dezinformării .

Să recunoaștem, TVR – dacă este să ne referim doar la acest serviciu public – a eșuat.

Instituția trebuie reconstruită din temelii, inclusiv prin schimbarea bazelor legale și instituționale. Iar discuția poate fi extinsă la toate serviciile publice.

4. Este posibilă depolitizarea societăților publice de radio și tv? Da.

Actuala lege conține controlul politic la adresa TVR. Reprezentanții sunt numiți politic. Potrivit legii, Consiliul de Administraţie al TVR este numit de Parlamentul României pentru o perioadă de 4 ani şi este format din 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.  

Distribuția politică este clară:grupurile parlamentare au rezervate 8 locuri, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament . Preşedintele României are un loc, Guvernul României încă un loc

Personalul fiecărei societăţi desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri. Încă un loc este destinat grupului parlamentar al minorităților.

Așadar, orice s-ar întâmpla, majoritatea politică se va regăsi, într-un fel sau altul, în consiliile de administrație ale serviciilor publice, din rândul cărora se aleg mai apoi și președinții. SRTV și SRR par condamnate pe viață la control politic.

Se poate ieși din această situație? Da, schimbând legea, poate chiar până acolo încât să prevadă o reconstrucție din temelii, de la zero, a serviciilor publice.

Dar aceasta necesită timp și o dezbatere amplă în societate și printre experți. Nu se poate face sub imperiul urgenței.

Ca etapă tranzitorie, se poate imagina o declarație bipartizană, putere-opoziție, de susținere a valorilor generale pe care serviciile publice trebuie să le respecte. Și crearea unei comisii parlamentare bipartizane de supraveghere.

Ar fi o premieră în România, desigur. Dar poate că ar merita încercat.

One thought on “Și totuși, ce se (mai ) poate face cu TVR?

  • marți, 5 ianuarie 2021 la 11:06
    Permalink

    Bine gîndit, bine scris, bine argumentat…Nu prea am încredere/speranțe că acest demers, ca multe altele, vor avea efectul necesar…Națiunea/societatea românească, partidele de la guvernare sau din opoziție cam dorm în picioare…din păcate…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *