Logica guvernării: CEC și Hidroelectrica la Bursă, birurile îngheață
foto: Bogdan Cristel
Înghețarea impozitelor și taxelor la nivelul actual, menținerea facilităților, listarea CEC, Eximbank și Hidrolectrica la bursă și înființarea unei bănci de dezvoltare, sunt câteva din propunerile Programului de guvernare asumat de cabinetul Cîțu.
Programul de guvernare este stufos, atinge problemele esențiale ale țării, pe care le descrie punctual, în paralel cu rezolvarea lor și costurile ei. Documentul, asumat de întreaga coaliție, anunță schimbări majore în administrația țării și în filosofia de guvernare.
O mare parte din eforturile noului cabinet vor trebui să fie centrate pe evitarea unui colaps economic și, în acest exercițiu de rezolvarea a unor probleme oarecum abstracte, cum sunt deficitele, cabinetul Cîțu va investi mult capital politic.
Programul de guvernare a examinat variantele de rezolvare a ecuației fiscale: nu se vor majora birurile, nu se vor născoci altele noi, toate privilegiile dobândite de diverse bresle sunt menținute. Textul programului reflectă idea premierului Cîțu că o colectare mai eficientă, prin digitalizare și simplificare, împreună cu reducerea birocrației vor mări încasările statului. Evident, în condițiile în care economia se revigorează. Un Fisc prietenos: guvernul propune ”acordarea de facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii plătitori”.
Impozitarea muncii, considerată excesivă atunci când e comparată cu media europeană, va fi și ea reevaluată. Guvernul își propune ”laborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact”.
Pentru omul obișnuit, promisiunea că acolo unde textul legii fiscale este ambiguu, decizia îi va fi favorabilă, este probabil una dintre cele mai interesante. ”Principiul de interpretare a codului fiscal „In dubio contra fiscum” va fi pus pe locul 2 în Codul de Procedură Fiscala, adică, în caz că prevederile legislației fiscale sunt neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului”.
Toți miniștrii au ca țintă banii europeni, dar se întrevede și o revigorare, sau mai bine zis, o lansare a proiectelor cu finanțare duală, publică și privată.
Până în 2022 vom avea o Bancă Națională de Dezvoltare. Ar fi mai înțelept s-o numească Banca Română de Dezvoltare, ca să nu apară confuzii în mintea cetățeanului mai puțin acomodat cu limbajul financiar. Nu de altceva, dar, prin absurd, dacă o astfel de bancă ar eșua, mulți ar tremura de emoție că banca centrală se clatină.
Celalate două bănci în care statul este acționar, CEC și Eximbank vor fi listate la bursă, de altfel singura manieră prin care ar putea fi capitalizate la un nivel ”adecvat”.
Și Hidroelectrica va fi listată la Bursă, împreună cu Aeroporturi București. Argumentul listării la bursă este, evident, îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative. Pe de altă parte statul nu poate majora capitalul băncilor, deoarece Uniunea Europeană clasifică gestul ca fiind ajutor de stat, care, chiar dacă este aprobat, trebuie returnat. Așa că singura soluție pentru fortificarea băncilor rămâne listarea la bursă. Cu Hidroelectrica lucrurile sunt mai nuanțate, deoarece o listare a aceste adevărate perle a economiei noastre ar putea aduce niște bani la buget, într-o perioadă în care statul are mare nevoie de ei. Însă listarea gigantului energetic, promisă și amânată de câteva ori, va influența favorabil evoluțai companiei.
Adoptarea euro rămâne un obiectiv general, neprecizat în timp. Totuși, asumarea atingerii unui produs intern brut pe locuitor, măsurat în puterea de cumpărare, cât 85% din media Uniunii Europene, în 2024, arată interesul real pentru trecerea la euro. ”Convergența reală se poate atinge în final prin adoptarea de către România a monedei Euro. Un prim pas îl reprezintă aderarea la ERM II ce ar reduce variabilitatea cursului de schimb, contribuind la stabilitatea monetară a României”, se arată în programul de guvernare.
În fine, guvernul pare a semnaliza intenția de a intra în Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (OECD), acolo unde aproape toate țările clubului european sunt membre. Când spunem aproape toate, ne referim evident, la România și Bulgaria care lipsesc. Semnalul poate fi intenția de a adera la Principiile pentru guvernanță publică a parteneriatelor public-private ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OECD).
Într-un anume sens Vasile Dâncu a avut dreptate. Documentul de 269 de pagini este eterogen din perspectiva stilului. Obiectivele cele mai clare formulate, rezolvările lor punctuale se regăsesc la Minsiterul Finanțelor. Nu întâmplător.
Desigur acest program rămâne o schiță călăuzitoare. Realitatea guvernării ar putea schimba multe din datele problemei. Pandemia de Covid 19 este departe de a se fi terminat cu bine, ea poate produce grave probleme sociale și economice.
Schimbări de percepție
Pe de altă parte economia lumii s-a schimbat și, după pandemie, multe lucruri vor fi radical diferite. Unele afaceri se vor destructura, abandonate de consumatori. Economiștii ne atrag atenția că multe instrumente de evaluare a performanțelor și mai ales, a evoluției viitoare a economiei, vor fi mai puțin relevante.
De pildă inflația era obiectivul principal al băncilor centrale. Acum băncile centrale ale lumii se uită mai degrabă la piața muncii, un indicator mai sensibil pentru a evalua sănătatea sistemului financiar. Dacă șomajul se amplifică, atunci va urca și rata creditelor neperformante. Inflația este deocamdată sufocată de prețurile încă joase ale petrolului și de apetitul redus de consum al populației. Orice scumpire poate îndepărta o clientelă înfricoșată de pandemie și nesiguranța viitorului imediat. După pandemie se vor schimba afaceri, modul de operare va fi diferit. Firmele vor accepta ca angajații să lucreze de acasă, deoarece scad costurile companiei. Birouri mai puține, mai mici. Mai ieftine.
Incertitudinea din piețele internaționale va persista, volatilitatea acestora va rămâne ridicată. Politicile monetare, care au susținut politicile fiscale, se vor recalibra, lent, dar obligatoriu.
Provocările imediate
Provocările pe care le are în față acest guvern de coaliție sunt imense. Ele includ dezechilibre masive, cum numai Turcia are în regiune și plătește scump din cauza lor: inflație uriașă, devalorizare puternică a monedei sale, dobânzi împovărătoare la credite.
Avem un deficit fiscal inconfortabil, accentual de costurile pandemiei de Covid 19 și acompaniat de altul, al contului curent, care arată că din țară iese mai multă valută decât intră în conturile sale. Ultimul deficit pune presiune pe leu.
Avem un sistem energetic pe care trebuie să-l recalibrăm și să-l modernizăm. Șansa noastră este că întreaga Europă e dispusă să finanțeze trecerea la enrgie nepoluantă.
Avem un profil demografic îngrijorător, care poate arunca în aer sistemul de pensii, peste câțiva ani. Pentru a recalibra demografia trebuie să transformăm România într-o țară europeană, unde fiecare are șanse egale, dacă muncește serios și are o profesie pe care și-o face bine.
Avem o administrație publică bizantină, supradimensionată, ineficientă, care-și privește arogant finanțatorii ca pe niște vizitatori dezagreabili și inoportuni. Finanțatorii suntem noi, contribuabilii.
Dar mai avem și o radicalizare evidentă a populației, accentuată de pandemia de Covid 19. În ambele sensuri: cei instruiți îi resping revoltați pe negaționiștii hrăniți cu teorii ale conspirației ticluite pe Volga și cu știri false răspândite pe social media. Radicalii, confuzi și paradoxali, își închipuie, arogant, că au monopol pe credință, au maniere de mahala și se cred singurii naționaliști. Demonizează tot: Uniunea Europeană, normalitatea, pe Bill Gates și vaccinurile. Covid nu există, a fost inventat, dar, uluitor, îi poate infecta.
Presa, care ar putea corecta derapajele, ar trebui să livreze știri și informații corecte și verificate și ar mai trebui să investigheze imensa caracatiță a corupției, este fragilă. Acest pilon al democrației este fracturat din cauza distrugerii programate a distribuției presei scrise, a alocării discreționare a fondurilor de reclamă, în beneficiul clar al tabloidelor și influencerilor, și a numărulului din ce în ce mai mic de tineri dispuși să facă jurnalism.
Succesul unei guvernări nu va depinde de abilitatea discursului politic, ci de capacitatea de a demonstra eficiență, pragmatism și viziune.
