Justiția română execută Arca lui Noe. Silit?

Roxana Dascălu

Timp de șapte ani, cât să se schimbe toate celulele din corpul uman, lucrarea Arca lui Noe a sculptorului Virgil Scripcariu a atras privirile turiștilor și împătimiților de lectură, care băteau potecă la Librăria Cărturești din centrul capitalei.

Arca a plecat mai departe, în periplul său, spațiul din fața îndrăgitei librării bucureștene rămânând gol, de acum cinci ani.

Zilele trecute, sculptorul și librăria au fost „potopiți” cu o somație judecătorească, prin care li s-a dat 24 de ore ca să plătească suma de 160.000 euro noilor proprietari ai terenului din fața librăriei, ca despăgubiri pentru folosirea sa. Altfel li se vor popri bunurile și vor fi executați silit.

Nota bene: în 2007, când a fost instalată Arca lui Noe în fața librăriei bucureștene, spațiul respectiv ținea de domeniul public. Apoi spațiul a fost cumpărat – și întrebarea legitimă este cum se cumpără/vinde spațiul public, cu statut de spațiul verde protejat, din centrul Bucureștiului – de noii proprietari.

Cum ajunge spațiul public protejat în domeniul privat?

Suma plătită de aceștia pentru parcela de spațiu verde „protejat” din fața librăriei Cărturești nu este cunoscută.

Revenind la Arca lui Noe și la acuzele de ocupare a unui spațiu privat, achiziționat nu se știe cum și pe ce cale din domeniul public, pentru care sculptorul trebuie să plătească acum despăgubiri uriașe, m-am simțit din nou acasă, în țara lui Caragiale, Urmuz și Ionesco – în plin absurd tragi-comic.

În orice țară normală, autorul unei lucrări de valoare europeană, ca Arca în chestiune, este el cel plătit pentru a-și expune opera pe un spațiu, fie el public, ori, ca în cazul de față, unul (dubios) privat.

Iată ce spune Virgil Scripcariu: „160.000 euro este suma pe care, împreună cu Librăria Cărturești, trebuie să o plătim celui care a devenit proprietarul terenului din fața clădirii de pe Blvd.Magheru. De ce? Pentru prezența lucrării Arca lui Noe pe acest loc, între 2008 și 2015.

Reclamantul a cumpărat terenul împreună cu drepturile litigioase “prezente, trecute și viitoare”. Prin urmare, a avut dreptul de a ne acționa în instanță pe “sculptorul Virgil Scripcariu și Librăria Cărturești”. A cerut despăgubiri pentru folosirea terenului, la momentul când el nu era încă proprietar,„ scrie sculptorul pe pagina sa de Facebook.

„La momentul montării Arcei, decembrie 2007, terenul era domeniu public. Astăzi, 10 martie 2021, un executor judecătoresc a înștiințat cele două părți că în 24 de ore trebuie plătite sume care depășesc 160000 euro, cuprinzând despăgubirile pentru folosirea terenului, cheltuieli de judecată și executare,” spune în continuare Virgil Scripcariu.

Recursul, care i-a dat câștig de cauză proprietaruli drepturilor litigioase asupra spațiului din fața Librăriei Cărturești, s-a judecat la tribunalul sectorului 5.

La prima judecată, „părâții”, adica autorul Arcei lui Noe și Librăria Cărturești au avut câștig de cauză, instanța considerând că nu a existat niciun prejudiciu.

Între 2007 și 2015, Arca lui Noe sculptată de Virgil Scripcariu a devenit un reper, pe spațiul verde din fața Librăriei Cărturești, ea însăși alt reper al capitalei României.

Arca a fost realizată pentru festivalul Europalia 2007, în cadrul programului Agorafoly, prin care Virgil Scripcariu ș 26 de artiști și-au reprezentat țările din Uniunea Eurpeană, expunând lucrări de artă în spații publice din centrul orașului Bruxelles.

Peripețiile Arcei lui Noe și o sumă de întrebări

Arca lui Noe, Virgil Scripcariu

Iată ce spune cunoscutul sculptor, cu lucrări expuse în spații precum cel de lângă Biserica Anglicană din București, sau de la Mogoșoaia, la Palatul Brâncovenesc: „Mi-a revenit atunci curtea Muzeului de Artă din capitala europeană, loc în care Arca a stat două luni. În timpul șederii la Bruxelles, am primit invitația de la Cărturești-Verona de a expune Arca în fața librăriei, pe un spațiu verde de 465 mp. Montarea s-a făcut în decembrie 2007. Arca a rămas acolo până în iunie 2015, devenind un reper urban.

„La acel moment hotărâsem să duc lucrarea într-o fabrică, în vederea restaurării. ICR Londra mă invitase să expun Arca la Leicester, pentru perioada campionatului mondial de rugby din acea toamnă. Până la urmă, primăria din Leicester nu și-a dat acceptul, invocând riscul de vandalizare. M-am mirat atunci, căci în sutele de săptămâni de la București Arca nu suferise nicio agresiune. În prezent, Arca este expusă în cadrul Fermei pedagogice, la Săbăreni, lângă București,” adaugă el.

Întrebările care îmi vin minte țin de logica elementară, normalitatea și de statul de drept în care dorim să trăim:

Cum s-a vândut un spațiu public, decretat spațiu verde protejat – deci neconstructibil, – pe ce sumă și în ce condiții?

Cine este proprietarul drepturilor litigioase, trecute, prezente și viitoare, care are de câștigat bani mulți de pe urma lor?

Și nu în ultimul rând, quo vadis, justiția romnână ?

One thought on “Justiția română execută Arca lui Noe. Silit?

  • vineri, 12 martie 2021 la 00:20
    Permalink

    Întrebările din final sunt foarte pertinente și suficiente. Aș mai avea totuși una:de când a devenit terenul subiectul unui litigiu, dacă în 2007 era încă spațiu public?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *