Eiffel, imaginea Parisului si a Franței. Filmul și povestea de dragoste din spatele celebrului turn

de Roxana Dascălu

Au trebuit să treacă mai bine de 20 de ani pentru ca Eiffel, filmul, să apară pe ecrane – pe 13 octombrie va fi proiectat pentru prima dată în sălile de cinema din Franța.

Filmul povestește istoria secretă a turnului Eiffel, azi unul dintre monumentele cele mai vizitate din lume. Girafa, La Tour, cum o numesc francezii, Turnul s-a născut din relația amoroasă dintre inginerul său, Gustave Eiffel, și o tânără misterioasă pre numele ei Adrienne Bourgès…Poveste reală și imaginară, de film, ca în filme.

Un amestec de fapte istorice, redate exact așa cum s-au petrecut, și partea de invenție pe care o permite cinematografia, fără ca prin asta să trădeze istoria.

Care istorie spune că la finele anilor 1880, Gustave Eiffel era pe culmile carierei sale. Guvernul francez îi comandă inginerului un monument spectaculos, care să reprezinte Franța la Expoziția Universală de la Paris, din 1889. Spre surpriza generală, inginerul refuză propunerea, în favoarea unei alte obsesii – proiectul său de metrou pentru Paris.

Un turn uriaș, în formă de A

În film, hazardul îl face să reîntâlnească marea iubire a tinereții ale, de care fusese brutal îndepărtat. Să nu uităm că suntem în Franța – unde dragostea este mai presus de orice –  așa că Eiffel se va lansa în proiectul nebun al unui turn cu o înălțime inedită și în formă de A, prima literă a prenumelui iubitei sale Adrienne…

Turnul Eiffel a stârnit imediat pasiuni și controverse. Trebuia să aibă o viață efemeră. Trebuia să dispară, dar iată că este nedezlipit, și în secolul 21, de imaginea Parisului și a Franței.

Cherchez la femme…

Filmul nu reconstituie modul în care a fost ridicat Turnul, ci transformă epopeea construcției sale în motorul care constituie inima poveștii, spun criticii francezi. O poveste de dragoste strălucitoare, în aparență imposibilă din cauza diferenței de clasă socială…

Regizorul Martin Borboulon, spune critica din Hexagon, nu filmează o epocă, ci personaje care o transcend și a căror modernitate este de netăgăduit. Critica este unanimă, înainte de intrarea filmului în săli, spunând că în rolurile principale, Romain Duris et Emma Mackey produc scântei.

Pun aici trailerul filmului Eiffel, de pe YouTube :

Dar Brâncuși – Coloana infinitului pe când?

Închei spunând că aș dori să trăiesc să văd și un film despre Brâncuși, despre controversa din jurul Coloanei Infinitului, despre cei și mai ales cele – femeile din Liga Gorjului, care au crezut în el și i-au finanțat proiectul.

Sunt în căutare de co-scenarist(ă), pornind de la povestea ridicării Coloanei, așa cum apare ea în cartea/monografia Brâncuși a inginerului care a lucrat cu el.

Scriam anul acesta, când s-au împlinit 145 de ani de la nașterea sa, despre Brâncuși și speculațiile care bat monedă pe numele său:

Cartea/monografia Brâncuși își așteaptă încă un editor în România. Poate-poate ideea va inspira pe cineva care să mi se alăture în această nebunească, aparent, întreprindere. Carte și film pornind de la carte, de ce nu ?

Franței i-a trebuit aproape un sfert de secol ca să realizeze acest proiect cinematografic, filmul Eiffel. Noi poate ne grăbim un pic, zic. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *